Lovitura de sabie a lui Isărescu

Guvernatorul BNR a aruncat în lupta pentru menţinerea inflaţiei o dobândă de 9%, cu un punct peste cea practicată până ieri.

Banca centrală a decis ieri majorarea dobânzii de politică monetară de la 8% la 9%. În plus, băncile comerciale vor face provizioane mai mari pentru creditele acordate în valută persoanelor fizice, reiese din comunicatul remis ieri de BNR. Creşterea cu un punct procentual a dobânzii BNR, mai mare decât cea anticipată de analişti, a fost luată pentru a ţine în frâu inflaţia. Efectul imediat a fost aprecierea leului. BNR a afişat ieri un curs de 3,6095 lei pentru un euro, cu 7,5 bani sub nivelul comunicat vineri. Măsura va antrena însă scumpirea împrumuturilor în lei, dar şi dobânzi mai mari la depozitele în moneda naţională. Acestea din urmă vor fi erodate însă de inflaţie, mai mare în prima parte a anului, ceea ce înseamnă că deponenţii nu vor câştiga mai nimic. Pe de altă parte, efectul majorării provizioanelor ar putea fi scumpirea creditelor în valută acordate persoanelor fizice sau externalizarea acestor credite, potrivit bancherilor. Măsura BNR vine în condiţiile în care „se remarcă ritmul alert de creştere a creditului în valută, tendinţă care (...) implică potenţiale riscuri pentru stabilitatea financiară“. Credite de retail externalizate „Este posibil să asistăm la o externalizare mai mare a creditelor de retail (contractarea lor de la băncile din afara ţării - n.r.), aşa cum s-a întâmplat la creditele corporate“, explică preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, efectele provizioanelor mai mari asupra creditelor în valută acordate persoanelor fizice. Întrebat dacă un alt efect va fi scumpirea creditelor în valută, Bogza nu a exclus această posibilitate, mai ales în cazul băncilor care sunt interesate de rezultate înregistrate potrivit standardelor româneşti de contabilitate. Costurile de provizionare a creditelor în valută „se văd“ numai în cazul în care sunt aplicate aceste standarde. Astfel, efectul va fi reducerea profitului înregistrat de băncile care îl raportează utilizând standardele româneşti de contabilitate. Majorarea provizioanelor s-ar putea aplica şi în cazul firmelor de leasing, ceea ce ar putea avea ca efect creşterea costurilor suportate de clienţi.

IMPULS Cursul de schimb a coborât la 3,6 lei pentru un euro Cursul afişat ieri de BNR a coborât cu aproape 7,6 bani, până la 3,6095 lei pentru un euro. Acesta a fost primul şi cel mai vizibil efect al creşterii dobânzii de politică monetară. Pe piaţa interbancară, leul s-a apreciat şi mai mult, cotaţiile coborând până la nivelul de 3,5980 lei pentru un euro. Ultimele transferuri pe piaţa valutară interbancară au fost efectuate la 3,620-3,625 lei pentru un euro, în condiţiile în care în timpul şedinţei au apărut ordine semnificative de cumpărare de valută din partea clienţilor străini. Dobânda de 9% creează premisele aprecierii leului. Ea va funcţiona ca un magnet pentru investitorii străini în căutare de randamente mai bune. Aceasta în condiţiile în care banca centrală americană a redus dobânda la 3% săptămâna trecută. În acelaşi timp, analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să menţină dobânda de politică monetară la 4%. Săptămâna trecută, leul a început să se aprecieze datorită sprijinului BNR, care a intervenit pe piaţa valutară şi a atras lichidităţile din piaţă în depozite. ÎMPRUMUTURI Se scumpesc şi creditele noi Imediat după ce s-a aflat că BNR a mărit dobânda la 9%, Volksbank a anunţat că majorează dobânzile la creditele auto şi la cele garantate cu ipotecă acordate în lei cu un punct procentual, până la 6,95%. Banca a mărit dobânda la creditele vechi, acordate până pe 17 septembrie 2007, dar şi la creditele pe care urmează să le dea. În ianuarie, şi BCR a anunţat scumpirea creditelor în lei. Pentru clienţi, aceasta înseamnă că o rată de 675 de lei „va sări“ la aproape 700 de lei. Prin mărirea dobânzii de politică monetară, banca centrală dă semnalul creşterii dobânzilor la creditele în moneda naţională, în încercarea de a descuraja consumul. Dobânda mai mare face ca suma care poate fi împrumutată de un client să fie mai mică. Efectul: consumul bazat pe credite va fi mai mic. În plus, cei care au deja un credit vor plăti mai mulţi lei când vor rambursa rata, ceea ce înseamnă că le vor rămâne mai puţini bani de cheltuială. Aceste măsuri au efect numai asupra împrumuturilor în moneda naţională. De aceea BNR a luat măsuri administrative şi pentru a descuraja creditarea în valută. DE CE? Sacrificii pentru atingerea ţintei de inflaţie BNR a mărit dobânda de politică monetară la 9% pentru a restrânge consumul în condiţiile în care lupta cu inflaţia devine tot mai dură.

„Perspectiva pe termen scurt a inflaţiei s-a înrăutăţit, în contextul amplificării riscurilor macroeconomice, cu precădere a celor legate de propagarea majorărilor de venituri ale populaţiei şi de creşterea cheltuielilor publice în perioada electorală, precum şi a incertitudinilor referitoare la evoluţia cursului de schimb al leului pe fondul persistenţei tensiunilor la nivelul mediului economic internaţional“, se afirmă în comunicatul BNR. După ce BNR a mărit dobânda în ianuarie, mai multe bănci au anunţat scumpirea creditelor în lei şi dobânzi mai bune la depozite. În condiţiile în care inflaţia se previzionează a fi mai mare, randamentele sunt mai mari numai pe hârtie. În schimb, câştigurile nete obţinute din depozitele în lei vor fi „mâncate“ de inflaţia care se previzionează că va fi mai mare în primele luni ale anului.