Locul bătăliei lui Spartacus a fost descoperit oficial. Un eveniment care a rămas în istoria omenirii

Locul bătăliei lui Spartacus descoperit oficial! Arheologii au coroborat surse istoriografice cu descoperiri din teren, în zona trecătorii Aspromonte.

Istoria antică mai are încă multe de oferit. Foarte multe locuri de bătălii celebre, legendare, unele, au rămas neidentificate pe teren. Problemele apar atunci când sursele istorice, arheologice nu ajută sau lipsesc. Totuși, există șansa ca o atentă coroborare a acestora dar și noi descoperiri să facă lumină în această direcție. Evenimentul Istoric, Nr. 78, dedică un articol, descoperiririi locului ultimei bătălii a lui Spartacus din anul 71 .î.Hr. Revista poate fi cumpărată de la chioșcurile de ziare sau comandată fără taxe de transport de pe edituradecarte.ro

Spartacus - sclavul luptător

Roma Antică a avut un număr însemnat de sclavi. Fără să fie dominanți în producție, cum susțineau marxiștii, sclavii erau totuși o forță. Majoritatea proveneau din prizonierii de război. Mai erau și sclavi din cauza datoriilor, dar numărul s-a redus treptat. Sclavi erau, prin naștere și copiii sclavilor. În vechime, un pater familias putea să vândă ca sclavi membri ai familiei.

Spectacolele în Roma, erau o tradiție, față de greci, unde predominau cultura, sportul, romanii iubeau luptele de gladiatori sau reconstituiri de bătălii navale mai ales. Așa au apărut școlile de gladiatori. Numele provenea de la gladius, sabia romană dreaptă tipică.  Spartacus era trac de origine. Devenise instructor la o școală de gladiatori, la Capua, la circa 60 km sud de Roma.

Răscoalele colonilor, la care aderau și sclavi începuseră încă din secolul III î.Hr. Republica Romană era afectată de confruntări politice atât civile cât și revolte.  Spartacus, născut în anul 109 î.Hr, s-a răsculat în anul 73 î.Hr. El a reușit să surprindă trupele romane, destul de secătuite după războaiele civile ale lui Marius și Sulla. Așa se face că Spartacus a îngrozit peninsula italică.

Spartacus - simbol al bolșevicilor

În 1919, Karl Liebnecht și Rosa Luxemburg, în Germania, au pornit Răscoala Spartakus. A fost înfrântă, dar simbolul a rămas. Așa se explică de ce multe echipe de fotbal din statele foste comuniste au echipe Spartak la Praga, la Moscova etc. Spartacus a fost văzut ca luptător pentru cauza sclavilor, la nivel global. Evident, nu putea face asta, iar evidența istorică arată contrariul.

Spartacus a ajuns cu trupele sale până în Nordul Italiei, în zona provinciilor de mai târziu Noricum, Raetia, adică teritorii care azi fac parte din Austria și Elveția. De ce n-a rămas acolo să facă un stat al celor oprimați cum susțineau marxiștii? În primul rând, el conducea sclavi care se răsculaseră, oameni care luptaseră și nu știau să fie meșteșugari, crescători de vite, ori plugari. Spartacus comanda o armată. O armată nu poate trăi decât dacă alții muncesc pentru ea. Deci, nu putea, în logica istoriei, să facă un stat. Așa se și explică, de ce, conștient că nu putea ă o țină într-o luptă cu romanii, a decis să treacă în Sicilia. Acolo voia să creeze un stat. Dar, planurile i s-au stricat de către un bogătaș al epocii.

Marcus Licinius Crassus - coșmarul „spartaciștilor”

Bogatul senator și-a făcut armata lui. El a reușit să îl încolțească pe Spartacus în Calabria. În anul 71 î.Hr., Spartacus voia să treacă în Sicilia. Nu a putut folosi căile costiere din cauza prezenței lui Crassus cu trupele sale. A decis ca la traversarea Aspromonte, să încerce o luptă finală. Bătălia s-a dat la Cantenna, zona păduroasă Dossone della Melia din Calabria. Spartacus și-a ucis calul înainte de bătălie. A spus că nu îi va mai trebui dacă moare. Dacă scăpa, ar fi avut de unde alege alți cai.

Arheologii conduși de Paolo Visona (Kentucky University) au descoperit un zid. În fapt, era vorba de un sistem de fortificație: fossa (șanț) și zid de apărare (vallum sau agger). A fost datat ca fiind din perioada luptelor lui Spartacus folosind cartografiere cu laser din avion.  Zidul a fost identificat pe o lungime de 2,7 km. El a fost asociat luptei lui Spartacus deoarece sursele antice, precum „Viața lui Crassus” fac referire la un astfel de zid prin care romanii căutau să izoleze forțele lui Spartacus și să le oprească înaintarea. Datarea a mai fost ajutată și de descoperirile arheologice reprezentate de arme, de-a lungul zidului.

Se știe că Spartacus a murit în acea bătălie. 6000 sclavi a crucificat Crassus ca represalii pe drumul Roma-Capua. Spartacus a devenit eroul cinematografiei americane (rolul memorabil al lui Kirk Douglas), nu doar al bolșevicilor. În cazul de față, istoriografia și arheologia au contribuit la atestarea efectivă a locului bătăliei din anul 71 î.Hr.

Sursa foto: Arhivă