În luna noiembrie, arhitectul Sinus Lynge a participat la conferința online Build for Life, organizată de VELUX, conferință la care specialiștii în arhitectură și design au dezbătut pe tema unui viitor mai sustenabil.
Sinus este partener fondator al studioului danez de design EFFEKT. La conferința Build for Life a vorbit despre cum putem crea comunități care să susțină atât oamenii, cât și planeta, iar post-eveniment a răspuns unei serii de întrebări pe această temă.
- Cum poate fi măsurat impactul pozitiv al unui proiect durabil? Care sunt cele mai importante criterii?
Este o întrebare foarte bună. Impactul pozitiv poate fi catalogat pe mai multe planuri: impact social, impact de mediu sau impact economic. În general, suntem obișnuiți să cerem și să analizăm rezultatele pozitive dintr-o perspectivă economică, însă trebuie să începem să evaluăm mult mai atent impactul social și de mediu, ambele fiind uneori mult mai complexe. Folosim evaluarea ciclului de viață pentru a măsura amprenta de mediu a clădirilor; de ce nu avem o metodologie similară pentru impactul social? Uneori, calitatea socială poate fi cuantificată, alteori trebuie să rămânem la întrebări calitative, la care pot să răspundă doar locuitorii clădirilor pe care le construim.
Cred, totuși, că un început bun este să începi un proiect punând întrebările potrivite. Întrebați-vă în fază inițială: Ce impact pozitiv poate și ar trebui să urmărim în acest proiect?
- Ce rol joacă cultura în aceste viitoare comunități care susțin atât oamenii, cât și planeta?
În opinia mea, cultura joacă un rol cheie. Evoluția umană este socială, iar comportamentul nostru este în mare măsură condus de aspirațiile culturale pe care le avem. Oferind noi aspirații, schimbăm comportamentul oamenilor. Prin urmare, tranziția pe care o avem în fața noastră este culturală mai mult decât orice (aceasta este strâns legată de obținerea impactului potrivit de la progresele tehnologice).
- Crezi că este necesară mai multă educație în ceea ce privește arhitectura durabilă?
Cu siguranță. Cred că ne aflăm în pragul unei tranziții uriașe.
Consider că suntem toți începători când vine vorba de această mare tranziție “verde”. Momentul în care ne aflăm în prezent îmi amintește de trecerea de la începutul secolului XX către industrializare și modernism. Tocmai începem acest proces și nimeni nu știe unde vom fi peste 100 de ani. Ne străduim din greu să ne imaginăm și să oferim interpretările potrivite clienților noștri în acest sens, pentru a inspira și accelera această tranziție.
- Cum pot fi evitate deșeurile chiar dacă vorbim despre construcții ecologice?
Deșeurile pot fi eliminate dacă începem să reciclăm materialul pe care nu îl folosim.
În primul rând, este necesar ca atunci când proiectăm, să luăm în considerare durata de viață produselor noastre. Luați o clădire ca exemplu – dacă clădirea este proiectată pentru demontare, structura va funcționa ca o bancă de materiale pe toată durata de viață, permițând reutilizarea diferitelor părți ale clădirii după sfârșitul duratei de viață a acesteia.
Reutilizarea va deveni o consecință naturală a deficitului de materiale în viitor, dar trebuie luată în considerare deja din faza de proiectare.
- Cum se intersectează munca ta cu conceptul „Build for Life” dezvoltat de VELUX?
“Build for Life” este conceptul în jurul căruia am format parteneriatului nostru cu VELUX.
Este practic o cultură a clădirilor complet nouă, în care luăm în considerare nu numai viața și bunăstarea umană, ci și viața și bunăstarea sistemelor vii din care fac parte și în care locuiesc comunitățile noastre. În acest sens, “Build for Life” reprezintă schimbarea paradigmei de a ne vedea pe noi înșine și ceea ce construim fiind mai degrabă parte a naturii decât separat de natură. Iar acest mod de a privi lucrurile va face o mare diferență în opinia mea.
- Crearea și construirea locuințelor ca un serviciu, nu ca un bun. Explicați-ne puțin acest concept.
Clădirile rezidențiale au devenit mai degrabă un indicator al statutului în termeni de investiții, mai degrabă decât un serviciu care să acomodeze viețile oamenilor. Modelele de afaceri pentru dezvoltările rezidențiale s-au detașat parțial de funcționalitatea și perspectivele pe termen lung de a ne imagina modul în care dorim să trăim împreună în orașele noastre.
Home as a service (HaaS) este un model de afaceri diferit, în care nu sunt vândute clăădiri pentru rentabilitatea investiției pe termen scurt. În schimb, sunt oferite spații de locuit aflate într-o relație pe termen lung cu oamenii și comunitățile care locuiesc în aceste clădiri. Un concept asemănător într-o oarecare măsură cu închirierea, dar bazat pe ideea că serviciile sunt partajate în cadrul comunității, precum sănătate, hrană, mobilitate, energie, încălzire, apă etc. și ar putea deveni parte a pachetului - orientând atenția către relații pe termen lung, mai degrabă decât venituri pe termen scurt.
- Cum poate fi în continuare asigurată intimitatea oamenilor, chiar și atunci când vorbim despre acest concept în care locuințele dispun de facilități și servicii în comun cu scopul de a deveni mai sustenabile?
Cu toții folosim dispozitive inteligente care permit accesarea rutinei noastre zilnice cu ușurință, pentru planificarea inteligentă a utilizării spațiului, infrastructurii, obiectelor și serviciilor pe baza comportamentului nostru actual și anterior. Dacă analizăm problemele care ar putea apărea într-o economie comună, ar trebui să ne uităm și la avantaje – socializare informală sporită și construirea de relații. Există cu siguranță argumentele pro și contra.
- Crezi că oamenii sunt dispuși să îmbrățișeze acest concept al spațiilor comune în viitor? Venind dintr-o societate în care împărtășim deja atât de multe lucruri, cred că este doar o chestiune de obicei. Tranziția de la „Proprietate” către „Acces” peste are loc mai rapid ca niciodată. În special, generațiile tinere se simt chiar „împovărate” de proprietate și statutul de a fi proprietar. Cu siguranță am văzut un mic regres, ca urmare a pandemiei globale în unele zone, dar, în același timp, observăm și o creștere a flexibilității în utilizarea spațiului, care este determinată de moduri alternative în care folosim spațiul comun al orașelor și clădirilor noastre în timpul aceleiași pandemii. Mai puține mașini pe străzi înseamnă că drumul poate fi preluat de cafenele și restaurante pentru socializare și luat masa în aer liber.