Liz Taylor, feministă din întâmplare

Alexandra Olivotto in Actualitate la 28 martie 2011, 10:51

Feministele o revendică pe actriţă. Regizorul Sergiu Nicolaescu, care a cunoscut-o, şi actriţa Maria Dinulescu susţin că Taylor numai feministă nu era şi că punctul ei forte era feminitatea.

"Am cunoscut-o pe Elizabeth Taylor, ne-am tot întâlnit, de vreo cinci ori, între 1964 şi 1969. Un american, Richard Bavis de la Columbia Pictures, mi-a făcut cunoştinţă cu ea, locuiau în acelaşi hotel la Paris. Trebuiau să joace în «Mihai Viteazul». Era o femeie foarte frumoasă şi capricioasă în acelaşi timp. Împreună cu Richard Burton făceau o pereche potrivită, făceau scandaluri împreună. Nu am văzut-o niciodată fără el. Era un om deosebit, spune că vrea ceva, trebuia ca toată lumea să se execute şi să se supună. Richard Burton era un tip cu o anumită voinţă, se certau, dar se împăcau imediat. Foarte capricioasă şi foarte elegantă, fără doar şi poate", susţine Sergiu Nicolaescu.

"Ambii erau foarte amicali, imediat s-au împrietenit şi cu mine, aşa le era firea. Pentru mine era o lume extraordinară. I-am cunoscut şi ei au aflat întâi că eu voi face un film. Am «Dacii» realizat în perioada respectivă, am discutat cu ei să joace în «Mihai Viteazul». Trebuiau să vină în 1970, dar a căzut dealul cu Columbia Pictures. Nu i-am mai văzut pentru că nu m-am mai văzut cu Bavis, deşi apoi Columbia – care a distribuit lungmetrajul în lumea întreagă, noi doar în ţările comuniste - a cumpărat filmul cu 200.000 de dolari. O ţin minte pe Elizabeth Taylor foarte feminină, nu feministă", dă verdictul regizorul. <iframe title="YouTube video player" width="560" height="450" src="http://www.youtube.com/embed/b3Gq-SJaImY" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Creator şi în viaţa privată

"După părerea mea, Elizabeth Taylor nu era feministă. Era o femeie inspirată de bărbaţii din viaţa ei să fie feminină, iar forţa pe care a avut-o a transformat-o întotdeauna în protecţie pentru cei din jurul ei pe care îi respecta şi îi iubea. Generozitatea ei reprezintă umanitate, ea a fost un om care le-a avut pe toate. E drept că acum, în 2011, eu pot să vorbesc despre libertate, forţă, curaj cu mult mai multă încredere decât o putea face ea la 30 de ani, în contextul în care a trăit. Cred că orice artist are obligaţia de a respecta adevărul din fiecare moment pe care îl trăieşte. Elizabeth Taylor a trăit ca un adevărat creator şi în viaţa ei privată. Forţa de a lupta pentru lucrurile în care a crezut a făcut-o să fie foarte inspirată pentru a se menţine un foarte bun artist", opinează actriţa Maria Dinulescu. A fost feministă, însă noi nu am văzut această faţadă

Volumul scriitoarei M.G. Lord (jurnalistă şi profesoară la UCLA), "The Accidental Feminist: How Elizabeth Taylor Raised our Consciousness and We Were Too Distracted by Her Beauty to Notice", va fi lansat în această toamnă. Autoarea, citată de site-ul star.com, crede că actriţa era o femeie extrem de puternică, care a băgat spaima într-o mulţime de bărbaţi.

Taylor aborda constant roluri care sfidau ideile convenţionale despre femei, susţine Lord. De pildă, în "Vis de glorie" (1944), actriţa juca o tânără care se deghizează în jocheu pentru a câştiga o competiţie, în timp ce în "Brusc, vara trecută" (1959), interpreta o femeie care luptă împotriva unui medic care vrea să o lobotomizeze şi iese câştigătoare.

Taylor era foarte abilă când venea vorba de a strecura elemente controversate în filme, explică Lord. Cenzorii de la Hollywood controlau limbajul unui scenariu, dar nu şi ce făcea actriţa cu el, iar, cum aceasta era extrem de talentată, insera semnificaţii subversive în interpretarea ei.

Mai mult, Taylor şi-a întreţinut şi familia. Pe când era tânără, veniturile ei ajungeau la părinţi. La o lună după moartea celui de-al treilea soţ al ei, Mike Todd, într-un accident aviatic, Taylor a revenit la muncă pentru a-şi întreţine cei trei copii, deoarece Todd o lăsase cu doar 250.000 de dolari, care nu aveau cum să acopere costurile necesare lifestyle-ului luxos al familiei. Lord susţine şi că frecventele spitalizări ale actriţei erau mai degrabă pauze impuse de programul ei extrem de aglomerat.

Şi în viaţa personală, Elizabeth Taylor era feroce, explică Lord, care dă exemplu accidentul lui Montgomery Clift din 1956. Actriţa s-a târât sub vehiculul accidentat pentru a împiedica sufocarea colegului ei de breaslă. I-a acoperit capul şi a urlat la paparazzi că dacă nu pleacă, se va asigura că nu vor mai lucra la Hollywood în viaţa lor.