Suntem în ajunul Crăciunului și în București nu este zăpadă. Zilele trecute, în Capitală au fost câteva ninsori slabe, dar insuficient de puternice. La fel s-a întâmplat și în alte orașe din România, astfel că mulți români se întreabă de ce nu mai avem ninsorile de altădată? Directorea Școlii Naționale de Meteorologie (SNM), Florinela Georgescu, are mai multe răspunsuri.
Specialista cu o activitate foarte apreciată în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) a explicat și de ce temperaturile din decembrie sunt mai ridicate ca în alți ani.
În acest context, Florinela Georgescu a subliniat că este foarte important ce se întâmplă în emisferica nordică. De asemenea, din observațiile ei nu puteau lipsi efectele generate de schimbările climatice.
„Tot ce trăim pe parcursul iernilor este, categoric, în contextul modificărilor climatice. Pe de o parte avem temperaturile în creştere pe care le observăm atât pe parcursul sezonului cald, dar şi iarna.
Pe de altă parte, sigur, avem consecinţele acestor temperaturi în creştere, pentru că se amână din ce în ce mai mult perioada primei ninsori din cauza temperaturilor crescute, precipitaţiile fiind predominant sub formă de ploaie, chiar şi în luna decembrie.
foto: commons.wikimedia.org
Vorbim adesea despre celebrul vortex polar
Totul trebuie interpretat într-un context mult mai vast. Când ne uităm la anomaliile de vreme, ne uităm ce se întâmplă pe toată emisfera nordică. Contează foarte mult ce se întâmplă la Pol, vorbim adesea despre celebrul vortex polar, este zona aceea unde ar trebui să rămână cantonată masa de aer cel mai rece pe parcursul lunilor de iarnă, blocat acolo, deasupra Polului, de un brâu de vânturi foarte puternice″, a spus directoarea SNM într-un interviu pentru dcnews.ro.
Mai departe, ea s-a referit la noul scenariu care vizează omenirea. Este interesant de remarcat ce concluzii are Florinele Georgescu mai ales despre vremea din Europa.
„Aceasta este teoria. Din păcate, ultimii ani ne arată tot mai des că natura vrea să se aşeze pe un nou scenariu, acela în care iernile sunt favorizate perioade în care brâul acela cu vânturi foarte puternice slăbeşte în intensitate şi atunci masa de aer rece avansează foarte mult spre Sud.
Sunt zone în care frigul persistă mai mult
Aceasta înseamnă că în loc să avem o circulaţie, în general, de la Vest la Est, avem tot mai adesea de la Nord la Sud, de la Sud la Nord. Asta înseamnă că sunt zone unde persistă mult un regim cu temperaturi mult mai scăzute.
Am văzut în iernile trecute deasupra Americii de Nord, deasupra Asiei, staţionarea pe durate foarte lungi a maselor de aer foarte rece şi mult extinsă spre Sud. În schimb, spre Europa, tot aşa, avecţii calde, în compensare cu pătrunderile reci din zonele despre care vorbeam.
Sigur, aceasta este o explicaţie destul de simplistă, fiindcă noi suntem foarte mult influenţaţi, dincolo de ce se întâmplă de la Vest la Est, de ce se întâmplă dinspre Est, pentru că ştim că la Est de noi se întinde o mare zonă de câmpie unde iarna se pot forma mase de aer foarte reci care, în unele condiţii, pot ajunge până în zona ţării noastre. De acolo vin, la noi, episoadele de ger″, a explicat Florinela Georgescu pentru DC News.