Schimbarea la faţă a instituţiei de pe şoseaua Kiseleff începe în ianuarie. După doi ani de şantier, clădirea cu risc seismic va scăpa de bulină.
Clădirea cu bulină roşie a Muzeului de la Şosea va intra în renovare, la începutul anului viitor. Lucrările de consolidare (arhitectură şi instalaţii) nu vor întrerupe activităţile din curtea Muzeului Ţăranului Român (MTR), instituţie cu mare priză la publicul bucureştean.
„Liftingul“ aplicat MTR se face cu bani împrumutaţi de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În acte, „operaţiunea“ durează 25 de luni şi are un buget de 1,9 milioane de euro.
Fiecare corp, pe rând
„Proiectarea s-a finalizat pe 15 septembrie. În următoarele două-trei săptămâni sperăm să obţinem avizele necesare, apoi să demarăm licitaţia de construire. Dacă totul decurge conform planului, la 1 ianuarie 2009 încep lucră rile“, a precizat, pentru EVZ, Bogdan Trâmbaciu, directorul Unităţii de Management a Proiectului (UMP), din subordinea Ministerului Culturii, care se ocupă de reabilitarea monumentelor istorice şi modernizarea instituţiilor publice de cultură.
Revitalizarea clădirii se va face treptat, luându-se la rând fiecare dintre cele trei corpuri, dispuse în forma incintelor de tip monastic. „Am ales această variantă tocmai pentru a nu fi nevoiţi să închidem muzeul timp de doi ani“, a precizat Trâmbaciu, care dă ca sigur termenul din proiect. „Vă garantez că nu se va întârzia. Niciunui constructor nu-i convine să plătească penalizări aşa de mari cum am prevăzut noi“, spune directorul UMP.
„Nu vom dispărea din peisaj“
Mai puţin încrezător în termenul fix din proiect, Vintilă Mihăilescu, directorul MTR, se teme ca „operaţia“ să nu dureze cinci ani. „Dacă se va face secvenţial, va fi desfiinţat spaţiul expozitiv. Nu va fi uşoară această perioadă, dar nici nu vom dispărea din peisaj“, a promis directorul.
Înfiinţat în februarie 1990, MTR e continuatorul unor tradiţii muzeale datând din 1875, când a fost constituită prima secţiune de artă textilă cu „lucrări făcute la ţară“. În 1912, pe locul fostei Monetării şi al Palatului Mavrogheni s-a pus piatra de temelie a Muzeului de Artă Naţională. Clădirea muzeului, ilustrare a stilului neoromânesc, a fost gata în 1941. Cele 90.000 de piese aflate în patrimoniul MTR constituie cea mai bogată colecţie de artă populară din ţară.