Liberalii olandezi, în centrul jocurilor de putere de la Haga
- Adam Popescu
- 10 iunie 2010, 21:16
Olanda ar putea avea primul premier liberal din ultimii 65 de ani după legislativele de miercuri, dar din noua coaliţie de guvernământ ar putea face parte şi extremistul Geert Wilders.
Mark Rutte ar putea deveni primul premier liberal din istoria postbelică a Olandei, după ce formaţiunea sa a câştigat la limită alegerile legislative anticipate de miercuri. „Sunt primul pe listă şi candidatul la po stul de premier, dar trebuie înainte de toate să negociem formarea unei coaliţii solide”, a declarat Rutte după anunţarea primelor rezultate parţiale, potrivit cărora formaţiunea sa, VVD, a obţinut 31 de locuri dintr-un total de 150.
Pe poziţia secundă, cu 30 de locuri în legislativul olandez, se află laburiştii conduşi de fostul primar al Amsterdamului, Job Cohen, iar pe trei, cu 24 de mandate, s-a clasat formaţiunea de extremă dreapta a lui Geert Wilders, Partidul pentru Libertate (PVV), marea surpriză a acestor alegeri. Partidul de guver nământ, creştin-democraţii (CDA), a obţinut doar 21 de locuri în parlamentul de la Haga.
Rutte, fost manager în concernul anglo-olandez Unilever, este partizanul unei reduceri la zero a deficitului public, situat la finele anului trecut în jurul cifrei de 5,3 la sută din PIB, şi a unei diminuări cu zece procente, mai exact cu 20 de miliarde de euro, a cheltuielilor bugetare anuale începând cu 2015. Liderul VVD a pledat asiduu şi pentru reducerea cu un miliard de euro a contribuţiei anuale a Olandei la bugetul comunitar.
„Cruciaţii” vor la putere
Extremistul Wilders, al cărui partid a avut doar nouă locuri în precedenta legislatură, nu şi-a ascuns intenţia de a intra în noul executiv olandez. „Vrem să intrăm la guvernare şi trebuie să fim dispuşi să facem unele concesii în acest scop”, a declarat politicianul autointitulat „cruciat anti-Islam”.
Ascensiunea partidului său nu va trece însă neobservată pe plan intern, spun analiştii, care avertizează asupra creşterii divizunilor sociale. „Mai multă siguranţă, mai puţine infracţiuni, mai puţin Islam - asta au ales olandezii”, a subliniat Wilders după anunţul rezultatelor parţiale.
Printre posibilele coaliţii de guvernământ se numără cea formată din liberali, creştindemocraţi şi partidul lui Wilders, dar analiştii nu exclud nici o alianţă între liberali şi laburişti, cărora să li se alăture două alte mici formaţiuni parlamentare de stânga.