Vladimir Ilici Lenin, numele de familie originar: Ulianov (n. 10 aprilie 1870 (S.N. 22 aprilie) – d. 21 ianuarie 1924) este cel mai cunoscut revoluționar rus care a condus partidul bolșevic, primul premier al Uniunii Sovietice și fondatorul ideologiei cunoscute sub numele de leninism.
S-a născut în Simbirsk (Ulyanovsk) avându-i ca părinți pe Ilia Ulianov și Maria Alexandrovna. A avut doi frați și trei surori, el fiind al treilea născut. Tatăl său Ilia era inspector al școlilor primare din provincia Simbirsk în momentul nașterii lui Vladimir Ilici Lenin.
„Lenin” a fost unul dintre pseudonimele sale. Se crede că l-a creat ca să demonstreze antagonismul față de Gheorghi Plehanov, care folosea pseudonimul Volghin, după râul Volga.
Lenin a ales râul Lena care este mai lung și care curge în
Vladimir Ilici Lenin a devenit idolul tuturor dictatorilor, care au învățat din exemplul lui.
Principiul său era simplu: “Este mai bine ca 100 de oameni nevinovați să fie uciși, decât o singură persoană care reprezintă un pericol pentru Revoluție să rămână liber și o potențială amenințare.”
De la Lenin încoace, dictatura înseamnă puterea neîngrădită și folosirea forței, nu a legii.
De asemenea, aflăm că, în mijlocul războiului civil rus, el era singurul membru al familiei sale care și-a adus aminte de hrănirea pisicii.
Lenin a refuzat să asiste la vreo execuție, dar judeca extrem de aspru pe oricine sugera că Revoluția din Rusia ar putea continua fără violență. El i-a spus comisarului de Justiție al noii puteri sovietice, carese plângea de ordinele dure ale lui Lenin de a împușca pe oricine, chiar și pe cei mai guralivi și protestatari: „Chiar crezi că putem fi victorioși fără cea mai crudă teroarea revoluționară?”
Nu suporta să vadă sânge și nu a făcut niciodată armata ca soldat sau ofițer, dar a fost responsabil de imensa teroare, de valurile de sânge care au curs pe vastul teritoriu al Uniunii Sovietice. El a fost un marxist devotat care a rescris marxismul pentru a se potrivi planurilor sale dictatoriale.
Lenin a crescut într-o familie bine educată, fără probleme financiare, iar mama lui l-a ajutat cu bani până aproape de patruzeci de ani. S-a născut ca Vladimir Ulyanov, numele pe care a devenit faimos pentru că a fost doar unul dintre numeroasele lui pseudonime revoluționare. În 1887, când avea 17 ani, fratele său mai mare a fost executat pentru încercarea de a-l asasina pe țarul Nicolai al II-lea.
La universitate, Lenin a devenit unul dintre studenții de top, specializat în Drept. La sfârșitul anilor 1890, activitățile sale revoluționare l-au făcut să fie arestat și condamnat timp de trei ani în Siberia, unde, chiar spre surprinderea sa, s-a bucurat de mult timp liber, pe care și l-a ocupat cu cititul, scrisul și vânătoarea. După Revoluție, se va asigura că nimeni nu se mai avea aceleași condiții în taberele de muncă care au devenit extrem de cunoscute sub numele de Gulag, în care milioane de ruși aveau să-și găsească sfârșitul.
Nu-i păsa de mâncare sau petreceri; îi plăceau oamenii plini de viață și nu avea încredere în cei care vorbeau doar despre planuri radicale.
Făcea impresie puternică în toate mediile. Nu era un tip de care să-ți placă de la prima vedere, dar era impresionant. „Vladimir Iliich a fost probabil omul cel mai lipsit de sentimente pe care l-am întâlnit vreodată în politică. Nu ura, nu avea compasiune, nici măcar iritare împotriva adversarilor săi. Judecata crudă pe care o avea, fiecare cuvânt, chiar fiecare sugestie radicală din scrierile sale, a fost calculată la rece”, spunea odată un tovarăș de-al său din timpul Revoluției.
Nu avea un fizic puternic, dar impunea respect. „Lenin a ținut pe toată lumea în apropiere, dar n-am văzut niciodată că-și pune mâna pe umărul cuiva, ca să-l încurajeze, după cum nici unul dintre tovarășii săi nu ar fi îndrăznit să facă un asemenea gest”, își amintește un alt camarad.
Dar el știa cum să-și impună punctul de vedere în politică, astfel încât chiar și cei care îl disprețuiau înțelegeau forța mesajului său. Scriitorul Maxim Gorki l-a criticat ca lider politic, dar a rămas uimit de concretețea discursului: „N-am cunoscut niciodată pe nimeni care să vorbească despre cele mai complicate probleme politice atât de simplu ... fiecare cuvânt a fost rostit exact și sensul său era minunat de clar”.
Lenin a susținut că scopul Revoluției este eradicarea inegalității sociale și, totuși lui nu-i păsa de oamenii obișnuiți. Totul era doar un instrument al puterii. Documente din arhivele rusești, declasificate de curând dau o nouă perspectivă unor momente istorice.
Astfel, aflăm că obiectivul lui Lenin de a invada Polonia în 1920 nu era doar de a sovietiza acea țară, ci de a o folosi ca o rampă de lansare pentru invazia Germaniei și a Angliei.
Că Lenin a primit bani de la germani, găsim aici, în documente, prima dovadă incontestabilă pentru acest lucru, interesați în subminarea puterii Aliaților în Primul Război Mondial.
În 1919, Lenin, deși avea origini evreiești, a dat instrucțiuni autorităților comuniste din Ucraina de a nu accepta evrei în guvernul sovietic al noii Republici.
Până în 1922, Lenin a crezut în iminenta izbucnire a unei revoluției în Occident și a planificat subminarea puterii statale în Finlanda, Turcia, Lituania și în alte țări europene.
Lenin nu prea avea în vedere în judecata lui Troțki cu privire la chestiuni importante și se baza foarte mult pe Stalin.
Lenin, deși era un intelectual, a urmărit constant intelectualii dizidenți din Rusia și a cerut acțiuni represive sau deportarea lor. Lenin a lansat o ofensivă politică împotriva Bisericii Ortodoxe, ordonând împușcarea preoților care au rezistat confiscării proprietății bisericești: ”Cu cât mai mulți, cu atât mai bine”.
Ce a lăsat moștenire Lenin? Lenin a adoptat un stil de politică extrem de populist, care va fi imitat de mulți oameni politici chiar și în democrațiile solide. El a oferit soluții simple la probleme complexe. De multe ori mințind fără să clipească.
Vladimir Ilici Lenin este părintele fondator al uneia dintre cele mai mari catastrofe provocate de om.
...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)