Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva în parteneriat cu Societatea de Educație Nonformală și Socială (SENS) organizează, în ziua de 26 aprilie 2016, ora 1100, deschiderea oficială a Bibliotecii legendare, din incinta Legendarium-ului „Casa legendelor Britoniei” din comuna Sarmizegetusa, ne anunță cu bucurie Ioan Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Deva.

În urmă cu un an, Societatea de Educație Nonformală și Socială (SENS), în parteneriat cultural și educațional cu Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva și cu Radio România Cultural, a deschis primul „Legendarium” din România, în Țara Hațegului. Acesta este conceput ca un „spațiu expozițional unic, în care sunt prezentate unele dintre cele mai frumoase legende ale zonei”, ca un „loc unde trecutul acestui ținut mirific se împletește cu fantasticul și unde vizitatorul află secrete ale originii unor familii care au condus cândva lumea, descoperă comori antice, învață despre evenimente care au schimbat cursul istoriei și intră în atmosfera credințelor populare hațegane”. Proiectul Legendarium are drept scop promovarea comorilor de spiritualitate, de istorie, și a frumuseților naturale ale Țării Hațegului.

În completarea acestui ansamblu cultural, în parteneriat cu SENS, Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a conceput o bibliotecă originală, cu un profil oarecum inedit, ludic, dar și educațional în același timp.

Biblioteca legendară – LegendaRoom are drept public-țintă tinerii, dar ea poate fi frecventată și „exploatată” de oricine dorește să cunoască mai bine acest ținut de legendă care este Țara Hațegului, cu tezaurul ei de spiritualitate. Biblioteca este un spațiu complementar de educație nonformală, un alt fel de educație care completează și îmbogățește cunoștințele primite la școală.

La finalul acestui text puteți citi o legendă despre înfiorătorul nobil maghiar, care, când nu conducea Comitatul Hunedoara, fura comori.

Camera ludică a Bibliotecii legendare cuprinde, alături de personaje de legendă, rafturi cu cărți în care, pe lângă informații despre legendele Țării Hațegului, despre istoria acestor locuri, despre castele și mituri, vizitatorii vor găsi diferite indicii care îi vor conduce pe trasee la capătul cărora vor avea parte de surprize. În acest fel, misterul și ludicul întregesc informațiile dobândite din lecturi. Punctul central al acestor indicii îl constituie minunatele legende născute cu secole în urmă în Țara Hațegului, dintre care Legenda Muntelui Retezat, Legenda bătăliilor de la Tapae, Legenda cnezilor Roșii ai Britoniei, Legenda bătăliei de la Poarta de Fier, Legenda descoperirilor arheologice ale Zsofiei Torma și Legenda lui Față Neagră.

Întreaga ambianță a Legendarium-ului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa reconstituie un trecut încărcat de istorie, dar și de legende nemuritoare.

Biblioteca legendară – LegendaRoom reprezintă un spațiu de educație nonformală și cultură prin care dorim să atragem spre lectură un public cât mai larg, dar și să oferim în același timp, într-un mod atractiv, informații și materiale documentare menite să popularizeze Țara Hațegului, acest depozitar de istorie și legendă a județului Hunedoara.

Vă prezentăm o legendă din Țara Hațegului

 

Legenda lui Faţă Neagră

Baronul Haţeghi, supranumit „Faţă Neagră” era spaima comitatului Hunedoarei la mijlocul anilor 1800. Cel puţin aşa scria, acum mai bine de un secol, unul dintre marii romancieri maghiari. Se spunea despre Faţă Neagră că era un tâlhar foarte abil, de viţă nobilă, foarte frumos şi cu trecere la femei, puternic şi îndrăzneţ, care se masca şi jefuia caleştile nobililor, furând bijuteriile doamnelor şi arginţii domnilor. Se mai povestea că, împreună cu o ceată de tâlhari aţinea calea convoaielor cu aur care mergeau la Viena şi fura tot aurul, pe care mai apoi îl turna, într-o topitorie aflată undeva într-o peşteră, scoţând monedă la fel de bună ca şi cea imperială. Legenda spune că acest nelegiuit mascat ar fi fost una şi aceeaşi persoană cu Baronul Ladislau Nopcsa, Comitele Suprem al Comitatului Hunedoara, stăpânul domeniului şi al conacului de la Fărcădin, acolo unde localnicii încă mai ştiu locurile din râpe unde se deschideau pe vremuri tuneluri şi pe unde spuneau bătrânii că ar fi fost rutele secrete ale celebrului Faţă Neagră.

După J. Mór - Sărmanii bogați