Legenda Iepurașului de Paști, o tradiție prezentată de un teolog creștin

Sursa foto Tik Tok

Legenda Iepurașului de Paști - o tradiție prezentată de un teolog creștin! Cum a ajuns Iepurașul să aducă ouă!

Sfintele Paști vin cu un cortegiu de legende, obiceiuri. Două dintre acestea, cel puțin, mie mi-au atras atenția. Prima legendă este cea a Iepurașului care aduce ouă copiilor iar cea de-a doua este aceea a legăturii dintre Paști și ouăle roșii.

Legenda Iepurașului și Legenda Ouălor Roșii

Foarte multe sărbători creștine își au originea, evident, în sărbători pre-existente. A fost o formă prin care creștinismul a atras adepții care pur și simplu au celebrat sărbători creștine pe fundalul celor pre-creștine.

Teologul și istoricul ecclesiastic Beda Venerabilul care s-a născut în Anglia, în zona orașului Sunderland în a doua parte a secolului VII și a trăit până la 735 d.Hr. în lucrarea sa „De temporum ratione”, amintește despre o zeiță Eostre care avea luna ei, primăvara, numită Eostrumonath.Legendele engleze spun că Eostre ar fi salvat o pasăre de la îngheț, dându-i forma unei iepuroaice. Iepuroaica însă ar fi continuat să depună ouă ca ofrandă.

Legenda ouălor ar avea legătură cu momentul răstignirii Mântuitorului. Legendele tradiționale românești spun că Maica Domnului ar fi adus un coș cu ouă drept „pomană” pentru Hristos care murea pe Cruce, Sângele Domnului ar fi atins ouăle care s-ar fi înroșit.

Evident, până astăzi, copiii creștini, mai ales în satele românești sud-carpatice se spală în apa în care în Noaptea de Înviere au stat un ou roșu și un bănuț de argint pentru a fi roșii în obraji și curați ca argintul.

Bulgarii au creat o legendă, aceea că, obligatoriu, lângă Crucea lui Hristos s-ar fi aflat și câteva fire de usturoi. Bulgarii, grădinari vestiți, au în iconografia Sfintelor Paști, obligatoriu, firul de usturoi lângă Sfânta Cruce.

Denumirea de Paști în culturile popoarelor

Românii au numit Paștile după Pessah, sărbătoarea evreilor în cinstea ieșirii din robia egipteană. Francezii spun Pacques, dar englezii și germanii folosesc denumirea derivată de la Eostre, zeița engleză sus-amintită. Astfel, englezii spun Easter iar germanii Ostern. Italienii spun Pasqua.  Rușii spun ”Pasha”, la fel ca grecii care spun „Pascha”.

Așadar, observăm că Sărbătoarea Paștilor are o denumire separată în spațiul greco-romano-slav și alta în spațiul anglo-saxon. Dacă primii au ales un termen derivat din Pessah-ul evreiesc (englezii spun Passover, denumirii evreiești Pessah), ceilalți au ales denumirea care vine din tradiția engleză a vechii zeițe Eostre, amintită de Beda Venerabilul, sfânt celebrat de britanici, anual pe 28 mai. Sunt unii lingviști care contestă originea lui „Easter/Ostern” din Eostre, dar legendele o dată puse în circulație, cu greu mai ies din mentalul colectiv.