De la 15 ianuarie trebuia să găsim la rafturi 51% produse alimentare româneşti, dar lipsesc normele de aplicare a legii
Cea mai importantă parte a Legii 150/2016 a comerţului alimentar, pentru care s-au bătut fermierii anul trecut, este inaplicabilă. Mai exact, este vorba de articolul care obligă marii retaileri să comercializeze alimente provenite pe lanţul alimentar scurt, în proporţie de 51% din marfa expusă la raft, din următoarele categorii de produse: legume, fructe, lapte şi produse din lapte, ouă, miere, produse de panificaţie. Articolul era prevăzut să intre în vigoare la şase luni după aprobarea legii, pentru a da timp supermarketurilor să găsească surse de aprovizionare, iar legiuitorilor să clarifice prevederile actului normativ, ceea ce nu s-a întâmplat.
Definiţii îndelung aşteptate
Mai exact, trebuia clarificat exact ce înseamnă „lanţ scurt de aprovizionare”, prevedere prin care parlamentarii au vrut să definească „românesc”.
Deşi termenul de şase luni a expirat, Ministerul Agriculturii încă lucrează, împreună cu reprezentanţi ai oamenilor de afaceri, la normele de aplicare a acestei prevederi. În rândul fermierilor sunt incertitudini. „Nu se ştie nimic. Cei de la minister nu au reuşit să elaboreze normele, astfel încât legea nu se poate pune în aplicare. Nu îi văd o rezolvare prea curând”, ne-a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli.
Abia la mijlocul lunii decembrie echipa fostului ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, a lansat un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea normelor metodologice de desfăşurare a acţiunilor privind lanţul scurt de aprovizionare. „Lanțul scurt de aprovizionare implică relații comerciale între furnizor, un singur comerciant și consumatori”, se arăta în vechiul proiect.
De asemenea, erau enumerate categoriile de produse pentru care se aplica procentul de 51%. La carne, de pildă, era trecut inclusiv peştele, în condiţiile în care acum supermarketurile comercializează preponderent peşte din import, inclusiv când vorbim de păstrăv.
Produse vizate
La legume, era vorba de cartof, fasole, ceapă, usturoi, rădăcinoase, varză, castraveți, roşii, vinete, ardei, salată verde, ridichi, broccoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel, verdețuri și aromatice, mazăre etc. Pentru fructe, actul normativ lua în considerare următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireşe, vişine, struguri, pepeni, căpşuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune. Proiectul a primit numeroase sesizări din partea celor interesaţi, aşa că încă se lucrează la modificarea acestuia.
Riscurile neprevăzute
Una dintre problemele invocate de retailerii alimentari şi recunoscute de fermieri este cum se va reuşi aprovizionarea în proporţie de 51% din marfa de la raft cu legume şi fructe româneşti în afara sezonului, iar acest aspect va trebui clarificat prin norme. EVZ a derulat, în decembrie anul trecut, o campanie de cercetare a prezenţei produselor româneşti la rafturile super şi hipermarketurilor. Dacă la ouă, lactate şi panificaţie stăm bine, oferta de legume şi fructe de sezon este extrem de limitată. Am descoperit însă verdeaţă din import, deşi producătorii noştri asigură aceste produse pe timp de iarnă. Oricum, formularea „lanţ scurt” nu exclude Bulgaria sau Ungaria, au atras atenţia retailerii.