Noi MODIFICĂRI la una dintre cele mai IMPORTANTE LEGI. Toți românii TREBUIE SĂ ȘTIE

Proiectul noii legi a pensiilor introduce o serie de modificări importante cu privire la acordarea pensiei de urmaș. Noua lege introduce o prestaţie pentru soţul supravieţuitor care nu optează pentru pensia de urmaş. Acest ajutor acordat de stat este 25% din pensia soţului decedat şi va fi cumulat cu propria pensie.

Prin urmare, suma totală încasată de soţul supravieţuitor din propria pensie şi din ajutorul menţionat mai sus nu poate depăşi 80% din salariul minim brut pe economie.

 

Soţul supravieţuitor care nu optează pentru pensie de urmaş poate beneficia, pe lângă pensia proprie, de un ajutor lunar, dacă la data solicitării acestuia îndeplineşte următoarele condiţii: a realizat stagiul complet de cotizare; a împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5; nu s-a recăsătorit; durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani, informează ziarulunirea.ro.

 

Pensia de urmaș poate fi acordată copiilor şi soţului supravieţuitor, numai dacă susţinătorul decedat era pensionar sau dacă îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. 

 

Copiii au dreptul la pensie de urmaş: până la vârsta de 16 ani; dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

 

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. În cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de minimum 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus. Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.