Actul normativ care interzice accesul foştilor membri ai nomenclaturii comuniste la funcţii publice este foarte aproape de adoptare. El aşteaptă doar votul plenului Camerei Deputaţilor.
La 20 de ani de la Revoluţie, România ar putea avea o lege a lustraţiei, după ce deputaţii din Comisia juridică au votat un astfel de proiect, actul normativ având nevoie doar de votul plenului Camerei Deputaţilor.
Noua lege va afecta masiv PSD, partid care, conform propriilor estimări, va pierde în jur de 30%-40% din consilierii locali. Potrivit Mediafax, liderii PSD au analizat efectele legii asupra dispozitivului de partid în şedinţa de luni a conducerii centrale.
Cine intră sub incidenţa legii
Legea votată de Comisia juridică include în categoria lustrabililor persoanele care au ocupat funcţii de conducere şi au fost remunerate pentru aceasta în structurile de partid, ale Securităţii sau ale sistemului judiciar comunist.
Cei vizaţi de actul normativ vor avea o interdicţie de cinci ani la funcţii publice numite şi alese, cum ar fi cea de preşedinte, premier, deputat sau senator, ori aleşi locali.
„Persoanele care se află în această situaţie şi care deţin orice funcţie aleasă vor avea posibilitatea să-şi ducă mandatul la bun sfârşit, urmând ca interdicţia să funcţioneze în următorii cinci ani. În ipoteza în care avem persoane numite, mandatul lor încetează în 90 de zile de la adoptarea legii“, a explicat ieri preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda (PDL).
Cine scapă
În schimb, foştii nomenclaturişti şi securişti pot ocupa funcţii în serviciile deconcentrate sau posturi de directori în ministere. PDL s-a opus lustrării candidaţilor la aceste poziţii.
PSD şi PNL i-au acuzat pe democrat-liberali că vor vrea săşi menajeze oamenii din deconcentrate, care finanţează partidul. În replică, PDL-iştii au spus că respectivele numiri nu au caracter politic.
„Adică un fost activist sau securist care a făcut victime nu poate fi consilier într-o comună, dar poate fi şeful unei deconcentrate?”, a atacat Aura Vasile (PSD). Ea a acuzat PDL că vrea să-şi protejeze directorii din ministere şi a dat exemplul fostului ofiţer DIE Silvian Ionescu.
REGLEMENTĂRI
Cine sunt lustrabilii
- persoanele care au ocupat funcţii de conducere remunerate în PMR, PCR, UTC, UASCR
- membrii Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri
- deputaţii în Marea Adunare Naţională
- membrii consiliilor populare judeţene, municipale şi orăşeneşti
- persoanele din structurile Securităţii sau colaboratorii acesteia ca poliţie politică
- magistraţii cu funcţii de conducere în sistemul judiciar comunist
- comandanţii din Inspectoratul General de Miliţie
- conducătorii instituţiilor de presă sau de propagandă ai PCR
- persoanele din învăţământul de partid
- şefii misiunilor diplomatice şi consulare
INTERDICŢII
Ce funcţii nu pot ocupa cinci ani
- preşedinte al României
- membru al guvernului
- senator, deputat sau europarlamentar
- preşedinte al CJ; consilier judeţean sau local, primar sau viceprimar
- membru al Consiliului Superior al Magistraturii
- judecător al Curţii Constituţionale
- director, director adjunct în serviciile secrete
- membru în CA sau în conducerea executivă a Băncii Naţionale a României
- judecători sau procurori
- posturi de conducere în Inspectoratul General al Poliţiei
- posturi de conducere în Armată
TEST DE CONSTITUŢIONALITATE
La arbitrajul Curţii
Legea lustraţiei a fost iniţiată în 2005 de parlamentarii PNL, printre care şi Mona Muscă, declarată apoi colaborator al fostei Securităţi. În 2006, legea a fost adoptată de Senat, dar, ajunsă la Cameră, a fost blocată aproape patru ani.
Cum PDL, UDMR şi PNL au sprijinit proiectul de lege, şansele să fie votat de plen sunt destul de mari, dar mai are de trecut testul Curţii Constituţionale, care ar putea judeca o contestaţie a PSD.
„Această lege are foarte mult elemente de neconstituţionalitate. Dacă va fi votată ca lege organică, ne dă posibilitatea să o atacăm la Curtea Constituţională, a anunţat Florin Iordache (PSD). La şedinţa comisiei juridice au participat reprezentanţi ai Asociaţiei „21 Decembrie”, Societăţii „Timişoara” şi Asociaţiei „15 Decembrie 1987” din Braşov.