Proiectul legii „dării în plată”, inițiat de avocatul Gheorghe Piperea, a trecut ieri de comisia Buget Finanțe Bănci a Camerei Deputaților, după ce anterior fusese adoptat de Senat.
Inițiatorul proiectului, avocatul Gheorghe Piperea, spunea în primăvara acestui an că speră ca proiectul să fie aprobat în actuala sesiune parlamentară.
Ce prevede, concret, proiectul?
„În esență, proiectul permite unui debitor care are unul sau mai multe imobile expuse unei executări silite să transfere de bună voie la creditor dreptul de proprietate asupra imobilului/imobilelor, în schimbul ștergerii restului datoriei”, scrie autorul proiectului de lege.
„Procedura se derulează la notar, instanțele intervenind numai în caz de contestații asupra procedurii (nu și asupra dreptului debitorului la eliberarea de datorie) și numai dacă creditorul ignoră cu rea-credință oferta debitorului de dare în plată cu efect liberatoriu”, explica acesta. Potrivit lui Piperea, ambele părți câștigă din acest schimb : (i) debitorul este liberat de un munte de datorii, care oricum nu ar mai putea fi achitate, redevenind cetățean cu drepturi, inclusiv cu dreptul la o nouă locuință, pe care să și-o procure, eventual cu titlu de chirie, în condiții mai puțin înrobitoare; (ii) creditorul, mai ales cel bancar, își marchează mai rapid pierderea, eliberându-se de propriile provizioane”, scrie Piperea.
Cine are dreptate în privința supraaccizei la benzină
Una dintre măsurile care nu va mai fi aplicată de anul viitor, așa cum prevedea inițial Codul fiscal, este eliminarea taxei de 7 eurocenți din prețul combustibililor.
Ce zice Guvernul, prin ministrul de Finanțe? Potrivit calculelor oficiale, taxa ar aduce circa 2,7 de lei la buget?
Ce spun marii transportatori? Că, de când a fost introdusă, tiriștii au început să alimenteze în afară, iar în prezent 18% din consumul de motorină s-a mutat peste hotare. Or, era suficientă o scădere de consum cu 13%, ca statul să nu mai câștige nimic din introducerea supraaccizei. Este drept, situația nu e valabilă și pentru benzină.
Micul consumator, obligat să alimenteze în țară pentru că nu are acces la vreo alternativă (cum au, de exemplu, tiriștii, care străbat întreaga Europă) a menținut aproape la același nivel consumul de benzină, deși, probabil, a existat și aici o scădere marginală, din cauza creșterii de preț.
În esență, ceea ce spun transportatorii, este că Guvernul nu poate avea atâția bani în plus din supraacciză, în condițiile acestei scăderi de consum.
De altfel, oficial, statul a consemnat, în raportul anual privind execuția bugetară, o scădere cu aproape 5% a consumului de combustibili în anul introducerii supraaccizei, cumulat, în cazul benzinei și motorinei.
Guvernul preferă însă doar un calcul matematic, respectiv cât reprezintă 7 eurocenți din consumul total actual de combustibili, fără a se gândi ce perspective de creștere a vânzărilor creează eliminarea supraaccizei.
Mai mult, același Guvern anticipează, în contextul scăderii TVA, de anul viitor, o creștere substanțială a vânzărilor dintr-o diminuare cu circa 3,5% a prețurilor. În schimb nu întrevede potențialul de creștere a vânzărilor pe combustibili dintr-o ieftinire de peste 10 -12%.