Elevii din şase şcoli bucureştene învaţă din experienţa japoneză cum să reacţioneze atunci când se produce un seism.
Evitarea stării de panică şi căutarea unui adăpost rezistent sunt primele sfaturi în caz de cutremur, primite ieri de elevii claselor a VII-a de la Şcoala Generală nr. 98 „Avram Iancu“ din Capitală. Un expert nipon, de la Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA), şi altul român au folosit imagini şi dispozitive care simulează mişcările seismice, pentru a le explica elevilor cum trebuie să reacţioneze într-o astfel de situaţie.
Copiii au urmărit imagini care arătau urmă rile dezastrului din 1977, filmuleţe surprinzând reacţiile oamenilor în timpul cutremurelor din Japonia anilor ’90, s-au jucat apoi cu un simulator care reproducea modelul unei case de lemn şi au primit broşuri cu sfaturi adaptate pentru vârsta lor. Exerciţiu de evacuare
Instructajul face parte dintr-un proiect mai amplu, intitulat „Educaţia şi protecţia elevilor în caz de cutremur“, demarat anul trecut de Crucea Roşie Română, în cadrul Campaniei Naţionale de Prevenire a Dezastrelor. A fost selectată pentru început câte o şcoală din fiecare sector al Capitalei: până în prezent, au participat la astfel de întâlniri aproximativ 500 de elevi de la patru şcoli bucureştene. Marţea viitoare este rândul Şcolii Generale nr. 117, din sectorul 6.
Organizatorii vor să realizeze acolo şi un exerciţiu practic: o aplicaţie de evacuare din clădirea instituţiei în caz de cutremur, cu acordarea de prim ajutor „victimelor“. Seria seminariilor se va încheia cu un concurs de desen, care va avea ca tematică viziunea elevilor asupra posibilităţii prevenirii dezastrelor ce sar produce în urma unui seism. Câştigătorul marelui premiu va merge pentru două zile în parcul de distracţii DisneyLand - Paris, iar cei de pe locurile al II-lea şi al III-lea vor primi biciclete, jocuri şi dulciuri. Seisme majore în Bucureşti > Pe 26 octombrie 1802 se consemnează „cutremurul cel mare“, cu magnitudinea de 7,9 pe scara Richter şi o durată de două minute şi jumătate la Bucureşti. Au murit atunci 600 de persoane, din cei 30.000 de locuitori ai oraşului.
> Un minut de groază au mai trăit bucureştenii pe 14 noiembrie 1829; cutremurul de atunci a fost asemănat de cronicari cu cel care avusese loc cu 27 de ani înainte.
> În dimineaţa zilei de 10 noiembrie 1940 se produce un seism cu o intensitate de 7,4 grade pe scara Richter. În timpul acestuia s-a prăbuşit cea mai înaltă construcţie de beton armat din România, blocul Carlton.
> Seismul din 4 martie 1977, cu o intensitate de 7,2 grade pe scara Richter, a provocat moartea a 1.424 de oameni doar în Bucureşti (1.578 în toată ţara). SUB BULINA ROŞIE
Peste 260 de clădiri cu risc seismic ridicat O listă întocmită la începutul anului trecut de Primăria Capitalei relevă o situaţie îngrijorătoare: în Bucureşti sunt 261 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic. Cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelică şi au trecut prin câteva seisme majore, fără a fi consolidate după aceea.
Nu mai puţin de 71 dintre imobilele menţionate pe listă au fost ridicate în secolul al XIX-lea, iar cea mai veche - o clădire cu un etaj situat pe strada Franceză - a fost construită în 1770. Majoritatea imobilelor sunt situate în centrul oraşului: 13 pe strada Franceză, tot 13 pe Calea Victoriei, nouă pe strada Grigore Cobălcescu, opt pe Strada Bărăţiei, patru pe Gabroveni, patru pe Blănari, iar alte patru pe bulevardul Gheorghe Magheru.
Reprezentanţii Primăriei Capitalei au menţionat varianta consolidării acestor imobile şi mutarea familiilor care locuiesc în acestea, pe durata lucrărilor, însă până acum nu s-a luat nicio măsură în acest sens. SFATURI
Ce trebuie făcut în timpul unui cutremur > Nu părăsiţi locuinţa;
> Încetaţi lucrul şi adăpostiţi-vă. Limitaţi-vă deplasările în timpul cutremurului până la un loc sigur;
> Dacă sunteţi într-o clădire, adăpostiţ i-vă sub o masă rezistentă sau staţi lângă un perete interior. Staţi departe de ferestre, uşi, pereţi sau obiecte care ar putea cădea;
> Dacă nu aveţi unde să vă adăpostiţi, acoperiţi-vă faţa şi capul cu mâinile încrucişate şi aşezaţi-vă într-un colţ ferit;
> Dacă nu vă aflaţi într-o clădire, rămâneţi afară. Îndepărtaţi-vă de clădiri, semafoare şi fire electrice;
> În timpul cutremurului mijloacele de transport se opresc. Nu le părăsiţi;
> Deconectaţi de la curent aparatele electrocasnice, stingeţi aragazul. Nu folosiţi lifturile şi nici scările.
Mai multe recomandări găsiţi pe www.preveniredezastre.ro.