"Viaţa" memoriei poate fi prelungită până la adânci bătrâneţi dacă ţineţi creierul în priză: citiţi, ascultaţi activ, faceţi mişcare. Dacă uitaţi frecvent lucruri importante, mergeţi la medic.
Nu este ieşit din comun să uitaţi unde aţi pus cheile sau ochelarii, unde aţi parcat maşina sau când este ziua de naştere a unui prieten. Odată cu înaintarea în vârstă, memoria "încetineşte" în mod natural.
"Viaţa" memoriei poate fi însă prelungită până la adânci bătrâneţi dacă ţineţi creierul permanent în priză: citiţi, scrieţi, ascultaţi activ, socializaţi, dormiţi suficient, faceţi mişcare şi hrăniţi-vă bine.
Doar dacă pierderea informaţiilor este constantă, progresivă şi ajunge să afecteze calitatea vieţii (rataţi evenimente, întâlniri importante), atunci este cazul să mergeţi la medicul neurolog pentru o consultaţie amănunţită.
Diferenţa dintre tulburările fireşti şi cele grave
"Este normal să uităm lucruri atât timp cât trăim într-o lume atât de agitată, ceea ce este mai degrabă o tulburare de concentrare, independent de vârstă. Putem vorbi despre o tulburare de memorie îngrijorătoare atunci când pierderea informaţiilor este constantă şi progresivă.
Dacă în cazul tulburărilor de memorie legate de stres avem senzaţia pe moment că nu ne aducem aminte anumite lucruri, dar după un timp ne reamintim, în cazul tulburărilor patologice nu se întâmplă acest lucru", explică prof. dr. Ovidiu Băjenaru, medic neurolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
Tulburările de memorie, confuzia şi scăderea capacităţii de concentrare nu sunt, de cele mai multe ori, boli de sine stătătoare, ci doar simptome ale altor boli serioase: Alzheimer, astmul bronşic (consecinţa unei oxigenări defectuoase a creierului), evenimente cardiace (atac de cord, bătai neregulate ale inimii sau alte boli cardiovasculare), boli metabolice (hipoglicemie, diabet), insuficienţă renală şi pulmonară (permit intoxicarea sângelui), malnutriţie şi carenţe de vitamine şi minerale, afecţiuni ale glandei tiroide şi tulburări mentale (depresie, schizofrenie).
Alcoolul şi abuzul de medicamente sau combinaţia dintre alcool şi medicamente şi pastilele pentru tratatarea bolilor psihice perturbă activitatea neuronală şi pot da ameţeli, stări de confuzie şi tulburări ale memoriei.
"După o noapte de beţie, foarte multe persoane au tulburări de memorie, în primul rând pentru că nu fixează informaţia în momentul respectiv. Mai departe, se deterioriază scoarţa, se produce alterarea creierului şi a circuitelor, ceea ce poate duce în final la demenţă", atrage atenţia profesorul Băjenaru.
Medicul punctează şi efectele unor medicamente. "Anumite medicamente folosite în psihiatrie pot tulbura memoria. De asemenea, supradoza de medicamente, dar şi cafeaua băută în exces inhibă activitatea cerebrală."
Lecitina şi ginko biloba sunt doar mituri
Până acum nu s-a inventat un medicament pentru memorie. Deşi suplimentele cu ginko biloba şi lecitină sunt foarte populare, medicii lămuresc că e doar o "chestiune de marketing". Nu fac rău, dar nici bine, iar studiile nu le-au dovedit eficacitatea. "Se face o mare confuzie între medicamentul care conţine un extract standardizat de ginko biloba şi aşa-zisele suplimente. Frunza care nu este procesată în laborator poate conţine şi substanţe nocive, în schimb medicamentul a fost testat şi studiat şi are efecte favorabile asupra tulburărilor de memorie dovedite", susţine specialistul Băjenaru.
Cât despre lecitină, singurele efecte benefice ar fi accelerarea circulaţei. "Lecitina nu şi-a dovedit valabilitatea în legătură cu per formanţa cognitivă, ele nu sunt avizate de EMEA şi FDA. Nu face rău, dar nici nu creşte performanţa intelectuală. Poate îm bunătăţi circulaţia, determină vaso dilataţie, dar atât", completează prof. dr. Constatin Popa, medic neurolog la Institutul de Boli Cerebrovasculare din Bu cureşti.
Activitate intelectuală, rebus şi somn
Dacă tulburarea nu este efectul unei boli, memoria trebuie exersată, şi stilul de viaţă deficitar - schimbat. Reducerea stresului, exerciţii de concentrare, planificarea evenimentelor cu ajutorul calendarelor, listelor, organizarea sarcinilor de serviciu şi menţinerea rutinei sunt primii paşi spre o memorie mai activă.
Acestora li se adaugă şi diverse "trucuri de memorare": de exemplu, repetaţi în gând numele unei persoane imediat ce aţi făcut cunoştinţă, asociaţi numere cu diverse date sau evenimente şi refaceţi în gând traseul unei acţiuni, rezolvaţi rebus.
Prevenţia poate prelungi vârsta memoriei până la 80-100 de ani "având o activitate intelectuală intensă, în condiţii igienice.
De asemenea, un somn bun (somnul de noapte) poate ajuta la fixarea infor maţiei, fiind momentul în care creierul filtrează infor maţiile şi scapă de cele ne esenţiale". Activitatea intelectuală susţinută trebuie însoţită de activitate recreativă, pentru că şi suprasolictarea inhibă creierul.