România trebuie să adopte până la 1 aprilie directiva europeană ce reglementează piaţa suplimentelor alimentare. Proiectul dezbătut până azi "pică" din cauza divergenţelor între ministere.

Cei mai mulţi români încearcă mai întâi siropul de pătlagină când tuşesc, îşi tratează insomniile cu ceai de tei şi dau "un imbold" memoriei cu lecitină. Astăzi, suplimentele se găsesc pe toate drumurile, la preţuri mici, însă au zilele numărate, întrucât Uniunea Europeană ne obligă să reglementăm drastic piaţa suplimentelor până la 1 aprilie. Controversata ordonanţă privind producerea, importul şi comercializarea suplimentelor alimentare, prin care autorităţile doreau să transpună directiva europeană în legislaţia autohtonă, aflată până astăzi în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii, nu va fi adoptată însă de guvern, din cauză că s-au opus reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

"Legea în forma actuală va fi scoasă de pe site, probabil urmează să fie refăcută de o altă comisie de specialişti", spun oficialii Ministerului Sănătaţii.

Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că MS dorea prin acea ordonanță să schimbe doar autoritatea responsabilă de avizarea și notificarea suplimentelor. „Ca urmare a analizei proiectului de Ordonanță a Guvernului privind producerea, importul și comercializarea suplimentelor alimentare, am constatat că acesta prezintă un cadru general de aplicarea legislației antidoping și de regelementare a suplimentelor alimentare. Proiectul de ordonanță elaborat de MS are ca scop schimbarea sistemului de notificare prezent prin stabilirea unui comitet interministerial de avizare a notificărilor. Un comitet interministerial nu poate substitui o autoritate competentă. Solicităm statului să desemneze autoritatea competentă, nu un comitet interministerial”, au declarat reprezentanți ai MADR. Conflict vechi între alopaţi şi "naturişti"

Însă, conform Directivei Europene 1924/2006, indiferent de forma în care va fi aplicată, producătorilor şi importatorilor li se va interzice să mai scrie pe prospectul suplimentelor că vindecă de anumite boli. Nici un prospect şi nici o reclamă la un supliment alimentar nu vor mai conţine expresii precum "vindecă", "bolnav", "medical", "medicament" sau orice sinonim al acestora, care vor putea fi folosite exclusiv de producătorii de medicamente.

Vor fi permise doar formulări generale de tipul: "pentru menţinerea stării de sănătate", "revigorarea, tonifierea organismului", "creşterea speranţei de viaţă, îmbunătăţirea calităţii vieţii".

Pe de o parte, multe firme "nu vor mai vinde gogoşi naivilor", însă, pe de altă parte, cumpărătorii, aflaţi într-o confuzie totală, nu vor şti ce tratează fiecare supliment în parte, avertizează experţii.

"Suplimentele pierd virtuţile terapeutice câştigate de-a lungul anilor, dovedite ştiinţific. Se anulează însăşi baza medicinii preventive, enunţată în urmă cu 2.500 de ani de Hipocrate, adică alimentelor li se confiscă proprietatea de a preveni anumite boli. Vom ajunge să mâncăm medicamente pe pâine", atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

De asemenea, în aprilie, la nivel european, se va întocmi o listă comună cu produsele tradiţionale care vor putea fi achiziţionate doar la recomandarea medicului. Specialiştii vorbesc în acest context de un conflict mai vechi între "alopaţi" şi "homeopaţi".

"Producătorii de medicamente au făcut scandal, nemulţumiţi fiind de faptul că ei trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunar decât producătorii de suplimente. E însă nedrept să compari planta cu substanţele chimice", atrage atenţia Otilia Crăciun, medic homeopat.

"Va ieşi câştigător cel care are mai mulţi bani"

Nu este singurul conflict însă. În prezent, Institutul de Bioresurse Alimentare (IBA), din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, este principalul organism care notifică suplimentele alimentare. În noul proiect, se prevedea ca o bună parte din suplimentele alimentare să treacă la Institutul Naţional pentru Sănătate Publică şi la Ministerul Sănătăţii.

IBA se va ocupa doar de notificarea suplimentelor alimentare care conţin plante medicinale şi aromatice, precum şi a produselor apicole.

"Ministerul Sănătăţii şi cel al Agriculturii se bat pe notificări şi avizări. E un conflict mai vechi între aceste două instituţii. Ministerul Sănătăţii nu înţelege că suplimentele alimentare sunt ali mente, sunt ceaiuri, minerale şi nu au legătură cu medicamentele şi ar trebui să ia calea de avizare a Ministerului Agriculturii. La mijloc sunt nişte interese între aceste două instituţii. Cel care are mai mulţi bani şi care face mai mult lobby va ieşi câştigător", adaugă Mencinicopschi.

Beneficiile suplimentelor, în viziunea homeopaţilor

Primii afectaţi vor fi bolnavii, care vor plăti mai mult pentru suplimente sau vor aştepta la cozi pentru a primi o reţetă de la medicii de familie pentru unele produse "naturiste". Dincolo de miturile despre suplimente, medici homeopaţi susţin că acestea, în combinaţie cu medicina clasică, fac minuni pentru cei care suferă de boli cronice dacă sunt luate la recomandarea medicului, în doze optime.

"Suplimentele pentru reumatism, fie ele capsule, unguente etc., ajută la întărirea cartilajelor şi calmează durerile. Suplimentele pentru cancer atenuează complicaţiile chimioterapiei agresive, cresc nivelul de energie şi chiar pot prelungi viaţa pacienţilor cu 4-5 ani. Efecte secundare nu au decât cele prost alese", precizează medicul homeopat Otilia Crăciun.

RISC

Producătorii din ţară ar putea fi puşi pe butuci

Specialiştii în medicină alternativă cred că legea le va tăia din elan producătorilor români, buni dar săraci.

"Se vehiculează un cost de 100.000 de euro pentru un produs (etichetare, fabricare, avizare etc.), sumă pe care nu ştiu câţi producători şi-o pot permite ca să mai reziste pe piaţă. Piaţa românească a fitoterapicelor şi a suplimentelor, care se dezvolta frumos şi avea produse ieftine şi bune, va fi prima care va pieri", e de părere Corneliu Moldovan, directorul Institutului Naţional pentru Medicină Complementară şi Alternativă din Bucureşti "Prof.dr. Florin Brătila".

Atât medicii homeopaţi şi specialiştii în fitoterapie, dar şi producătorii de suplimente consideră că ceea ce li se pregă teşte mai mult îi dezavantajează. Un avantaj e faptul că se respectă dreptul consumatorului la informaţie, cu atât mai mult cu cât românii nu au o cultura solidă în domeniu.

De asemenea, prin înăsprirea condiţiilor de producţie şi comercializare, companiile "se vor bate" să fie în pas cu noile terapii.

"Sunt foarte multe produse, în special din China şi India, a căror componenţă nu se cunoaşte. În aceste condiţii, vrem produse corecte. În plus, în condi ţiile unei concurenţe acerbe, producătorii vor fi obligaţi să fie la curent cu noile terapii", ne-a declarat Răzvan Alexandru, manager al companiei de suplimente Vitacare. "Ministerul Sănătăţii şi cel al Agriculturii se bat pe notificări şi avizări. E un conflict mai vechi." GH. MENCINICOPSCHI, specialist în alimentaţie