A fost unul dintre momentele oarecum tensionate ale dezbaterii dintre Donald Trump și Joe Biden din 22 octombrie. Problema petrolului ajunge pe masă.
Candidatul democrat, care știe că industria aurului negru nu este pentru el, a atacat: "Mă voi îndepărta treptat de industria petrolieră, da […]. Mă voi opri pentru că industria petrolieră este foarte poluantă". Biden a explicat că energia regenerabilă va înlocui "în timp" fosilele.
Trump jubilează. Actualul președinte, care a continuat să elibereze sectorul de obstacolele hotărâte de predecesorul său Barack Obama, își poate mângâia acum electoratul. "Este o declarație a dracului!", reacţionează republicanul. El [Biden] distruge industria petrolieră. Vei aminti asta în Texas? Vei aminti asta în Pennsylvania, Oklahoma, Ohio?"
Votul minerilor și, probabil, o mare parte a industriei petroliere, nu a fost suficient pentru Trump. Dar își va ține Biden promisiunile de campanie? Problema energiei este foarte sensibilă în Statele Unite, unde sectorul are aproximativ zece milioane de angajaţi, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers. În timpul campaniei sale, Joe Biden a trebuit să facă față la două obligații: pe de o parte, necesitatea de a nu ofensa prea mult acest grup de alegători sau de a deteriora această importantă economie, pe de altă parte, necesitatea de a ţine cont de aripa stângă a Partidului Democrat, dornică să pună capăt energiilor pe bază de carbon.
"Există ceea ce este corect, climatul, și ceea ce este mai puțin, conservarea industriei petroliere, furnizoare de milioane de locuri de muncă", observă Maxence Cordiez, specialist în energie și autor al unui articol bine documentat pe această temă publicat pe site-ul web Connaissance des Energies.
Biden este evident sensibil la problema mediului. El a promis că de îndată ce va intra în Casa Albă, Statele Unite vor reveni în Acordul de la Paris semnat la COP21 la sfârșitul anului 2015. Dar Joe Biden a fost și vicepreședintele lui Barack Obama, sub ale cărui mandate producția de gaze de șist și petrol a explodat în Statele Unite.
Datorită acestei resurse neconvenționale, țara a devenit primul producător de petrol din lume, dobândind o independența energetică virtuală. În ceea ce privește campionii săi naționali, precum ExxonMobil și Chevron, au întors spatele în timpul crizei și continuă să investească în energii neconvenționale. În iulie, Chevron nu a pus 13 miliarde de dolari pe masă pentru a cumpăra Noble Energy, un jucător important în petrolul de șist?
Din Biroul Oval, este puțin probabil ca Biden să se angajeze într-o cruciadă împotriva industriei. "El știe, evident, că petrolul și gazul sunt esențiale pentru economia țării", observă Francis Perrin, cercetător asociat la Policy Center for the New South și director de cercetare la Iris. În orice caz, dacă viitorul președinte ar ataca prea frontal interesele companiilor petroliere, Senatul i-ar sta în cale, cu o majoritate republicană și astăzi. Vicepreședintele său pare pe aceeași linie. În mai multe rânduri în timpul campaniei, Kamala Harris a anunțat că fracturarea hidraulică, prin care resursa este extrasă din roca de bază, nu va fi pusă sub semnul întrebării, în ciuda poluării pe care o generează.
Totuşi, candidatul Biden a asigurat în timpul campaniei că va inversa dereglementarea totală impusă de Trump în favoarea combustibililor fosili.
Monitorizarea scurgerilor de metan pe conducte ar putea fi astfel întărită și aprinderea, care permite arderea gazului în timpul extragerii petrolului, limitată. "Companiile petroliere știu că își vor pierde penele, sunt resemnate", notează Francis Perrin.
Cu toate acestea, există un punct care le deranjează și împotriva căruia își vor lansa grupurile de lobby: statul federal ar putea să nu mai elibereze noi permise de exploatare pe terenurile sale, al căror potențial de resurse este mare. Acest anunț, repetat de Biden sub influența aripii stângi a Partidului Democrat, nu este bun pentru afaceri. Este în joc întregul lor viitor, deoarece puțurile de petrol neconvenționale se epuizează rapid.
Trebuie să investim constant și să forăm. Prin urmare, acestea au anticipat această interdicție, care va fi, fără îndoială, pusă în aplicare de către Biden, prin creșterea numărului de cereri de autorizare înainte de alegeri... "Companiile petroliere vor dori ca administrația Biden să revină asupra acestui punct. Aceasta va fi o miză prioritară", asigură Francis Perrin.
Pe plan internațional, efectele președinției Biden sunt mai dificil de evaluat. Pe lângă reintegrarea în acordul de la Paris, Biden a asigurat că Statele Unite ar putea face un gest față de Iran, sancționat comercial de Trump. Exporturile iraniene de petrol, în special, sunt grav afectate. Dar, în prealabil, Biden dorește ca Teheranul să respecte toate angajamentele înregistrate în acordul privind energia nucleară iraniană, semnat la Viena în 2015 și din care Trump a plecat în 2018. "Mingea se află în curtea Iranului", notează cercetătorul de la Iris.
O reluare treptată a producției și a exporturilor de țiței iranian nu ar conveni deloc țărilor producătoare, deoarece prețul unui baril de Brent este încă lent (evoluează în aceste zile în jur de 44 de dolari pe baril). De asemenea, ţările membre OPEC au o altă prioritate în minte: ele se vor întâlni la începutul lunii decembrie la Viena pentru a decide, în special cu Rusia, dacă vor continua să-și reducă producția pentru a susține prețurile. Pentru alegerea lor, vor avea în vedere un factor mult mai important decât sosirea lui Biden la Casa Albă: efectele Covid asupra economiei. (Rador)