Proiectele de infrastructură suferă nu doar din lipsa de fonduri, ci şi pentru că politicienii întârzie să ia deciziile necesare şi investitorii străini nu au găsit aici un partener de încredere. Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), explică într-un interviu pentru EVZ care sunt problemele infrastructurii.
Evz: S-a vorbit despre o prioritizare a lucrărilor de investiţii publice.Există acum o listă? Laurenţiu Plosceanu: Noi am cerut să fie finanţate lucrările justificate din punct de vedere al fluxului autovehiculelor. În plus, acolo unde fluxurile măsurate şi evaluate în perspectivă nu justifică profil de autostradă, am propus să nu dăm drumul la profil de autostradă de acum, aşa încât să se scutească fonduri. Pe multe porţiuni, Autostrada Transilvania nu ar trebui să aibă profil de autostradă. S-au acceptat puţine propuneri. China este un partener cu costuri competitive. De ce nu a fost atras în proiecte? Am propus ca ei să vină ca investitori în proiecte public-private (PPP). China nu mai este cea acum 20 de ani. Maniera în care construiesc în China şi în afară impresionează. Potenţialul lor tehnic, uman, este remarcabil. Vrem să îi aducem ca parteneri pe PPP, să câştigăm şi noi, şi ei.
De ce nu sunt atraşi şi pe proiecte europene? Nu există o deschidere reciprocă a pieţelor pentru ca firmele din Europa să liciteze în China, aşa încât cele din China să poată licita aici pe proiecte europene. În plus, experienţa de acum doi ani, cu firma care a executat până la un punct lucrări de autostradă între Varşovia şi Berlin, în contextul Campionatului European, arată că preţul de dumping pe care l-au practicat şi modul în care au câştigat lucrarea nu a putut fi susţinut ulterior. Vedem exemplul Bulgariei care se dezvoltă alert. Recent a reuşit să atragă Qatarul pentru autostrada către Turcia. Ce au în plus faţă de noi? La ei decizia politică a fost clară pentru o fiÂnanţare prin proiect public privat din Turcia şi Qatar. Era o discuţie şi pentru o finanţare din China. Există un proiect care se duce în continuarea coridorului IX paneuropean, catre va fi integrat în autostrada ce va înconjura Marea Neagră. În plus, bulgarii încearcă să facă un canal care să lege Dunărea de Marea Neagră, să înceapă undeva pe la Silistra, pentru care fie vor apela la bani europeni sau la proiecte public-private. Dacă va fi realizat, va eroda mult importanţa strategică a canalului Dunăre- Marea Neagră şi a portului Constanţa. Pragmatismul lor politic e mult mai accentuat. Ne-ar prinde bine şi nouă. Cum decurg discuţiile cu guvernul? Echipa actuală nu are curajul să îşi asume schimbări, neavând garanţia că, peste câteva luni, vor avea în continuare decizia poltică. Or noi asta aşteptam. Să vedem de la autorităţi o determinare: avem proiectele astea, hai să găsim investitorii şi să le facem. Proiecte public-private
Legea Parteneriatului Public-Privat (PPP), apărută în 2010, nu produce nici acum efectele aşteptate. Unul din motive poate fi mentalitatea care s-a încetăţenit la nivel de lucrări publice. Ceea ce îi doare pe constructorii români în prezent este atitudinea autorităţilor, care modifică mult paradigma licitaţiilor câştigate pe legislaţia actuală. De multe ori, acestea presupun "plăţi politice colaterale". Dacă o asemenea mentalitate este aplicată şi într-un proiect PPP, acesta nu poate înainta. Când se intră într-un altfel de proiect cu filosofia că cineva trebuie să câştige în detrimentul celuilalt partener, acel proiect va fi compromis. 2010 este anul de apariţie al legii PPP, care nici acum nu produce efectele scontate Apetitul investitorilor de a privi către această zonă cu riscuri politice şi caracterizată de neseriozitate în afaceri este extrem de discret şi va rămâne aşa, spune Laurenţiu Plosceanu
CARTE DE VIZITĂ
LAURENŢIU PLOSCEANU, Preşedinte ARACO
- Este preşedinte ARACO din martie 2007
- A absolvit Facultatea de Maşini şi Utilaje pentru Construcţii din cadrul UTCB
- A absolvit programul de Executive MBA la Institutul National de Dezvoltare Economică, Bucureşti
- Are 44 de ani