Vasile Andru, unul dintre cei mai importanţi prozatori români din ultimiele decenii, autor de opere literare, sapientiale şi antologii, a lansat la Padova volumul "Păsările cerului". Italia este a cincea ţară în care a fost tradus şi publicat acest roman, sub titlul "Ucelli del cielo". Potrivit criticilor literari, întreaga sa operă este influenţată de orfism, "optimizare umană", reverii antropologice şi "motivaţii abisale.
Mihaela Chirvase Realitatea din Italia
Evenimentul a avut loc pe 1 decembrie, în sala de conferinţă a Primăriei Padova. Cartea costa 14 euro şi se găseşte pe rafturile unei importante librării italiene, Fetltinelli.
Romanul face parte din literatura de sertar şi prezintă realitatea Bucureştiul anilor '80. Protagoniştii sunt doua personaje antitetice, Sandu Tariverde, fost profesor marginalizat din motive politice, constrâns a trăi ca un vagabond şi Tofana, o tânără ce caută, cu disperare, o viză pentru a putea emigra.
Până acum, cartea a fost tradusă în patru limbi: engleză, macedoneană, bulgară şi greacă, iar Padova este primul oraş italian în care a fost prezentată publicului, urmând ca autorul să fie prezent în următoarele zile şi la Veneţia, Vigonza, Asolo, Torino şi Milano. Ideea traducerii a început să se contureze în urmă cu un an şi jumătate.
Elena Rădulescu, Preşedinta Asociaţiei socio-culturale române Columna, mărturiseşte că "Vasile Andru e un maestru de viaţă. Îl cunosc de aproape 20 de ani. Am păstrat legătura, ne felicităm de sărbători şi, de când mi-a spus că a câştigat premiul internaţional Balkanika şi că ar avea posibilitatea să o publice în Italia dacă ar avea traducător, am început să caut soluţii".
Din unirea forţelor cu Dan Octavian Cepraga, profesor de limba şi literatura română la Universitatea din Padova, care l-a găsit pe traducătorul Mario Bondi, fost elev al Catedrei de limba şi literatura romană, în prezent lector de italiană la TelAviv, proiectul a putut fi finalizat.
Pentru Mario Barindi, traducerea cărţii lui Vasile Andru a fost prima experienţă serioasă ca traducător din română în italiană. Dragostea acestuia pentru România şi limba română este mai veche. În anul 1988 a obţinut o bursă de studiu la Iaşi, putând astfel trăi realitatea culturală din acea perioadă neagră a României. Limba română l-a atras mult, dar fiind prima experienţă, i-a fost puţin teamă de a nu traduce bine.
"Facilitatea unei traduceri română-italiană constă în afinităţi lingvistice. Un cititor italian nu poate percepe, în totalitate, contextul cultural român. E dificil să se intre în profunzime, şi de aceea, am încercat să vin în întâmpinarea cititorului cu note explicative", a mai precizat Elena Rădulescu.
Traducerea şi publicarea unei cărţi româneşti în Italia, un proiect riscant De obicei, editurile italiene aşteaptă ca romanele româneşti să fie publicate prima dată în Franţa sau Germania, pentru a vedea reacţia publicului. Dan Octavian Cepraga consideră romanul lui Vasile Andru excelent şi demn de tradus, dar recunoaşte că "reuşita publicării e datorită unei circumstanţe favorabile. Din juriul concursului Balkanika făcea parte directorul unei mici edituri italiane, care s-a arătat interesat de român şi dispus să îl publice. Cartea românească ar trebui mediatizată mai mult".
Lorenzo Renzi, profesor la Universitatea din Padova, a citit romanul din pură întâmplare, după ce i s-a făcut cadou. A început lectura ca pe cea a unui roman care se citeşte înainte de a adormi şi a continuat-o pentru plăcere. Recunoscând că nu auzise înainte de Vasile Andru, este de părere că "trebuie să se citească şi cărţi de autori despre care nu se ştie nimic. Mă ocup de mulţi ani de literatura română şi consider romanul 'Păsările cerului' foarte interesant, cu două pesonaje care sunt prezentate în Bucureştiul anilor '80, dar care s-ar putea găsi în oricare alte situaţii".
Vasile Andru a cunoscut experienţa emigraţiei, pentru că, o perioadă, a trăit în Noua Zeelandă. Dar condiţia de scriitor îi impune o soartă românească. Defineşte organizarea de momente culturale de către comunitatea română din Padova, "un lucru deosebit şi un pic anacronic, în sensul că ţine de o experienţă a trecutului să faci lansare de carte şi câteva zeci de oameni să dezbată o carte- este minunat anacronic. Aceasta este mentalitatea culturală românească. Românii au viciul culturii. Venind dintr-o ţară cultă, asta îi împiedică pe românii care trăiesc în afara graniţelor să fie striviţi de pragmatismul societăţilor europene de astăzi". După prezentarea cărţii, violonistul Radu Jelescu şi pianista Nella Hristova au interpretat un program de muzică clasică care a cuprins fragmente de Albeniz, L. van Beethoven, D, Shostakhovich, Ciprian Porumbescu (Balada) şi George Enescu (Aubade).