Sute de mii de litri de apă au fost strânși de preoți în ultimele zile, în recipiente care pornesc de la banalele pet-uri de plastic, bidoane și damigene, până la butoaie uriașe cu capacități de sute de litri.
La Constanța au fost lipite etichete pe care scrie Agheasma Mare pe 120.000 de sticle de plastic care vor fi umplute cu apa sfințită de IPS Teodosie Snagoveanul care, în acest sens, s-a cățărat pe o mașină a pompierilor constănțeni. Nici Patriarhia nu s-a lăsat mai prejos și a stocat apa – scoasă din izvorul din Grădina Maicii Domnului, de lângă reședința patriarhală – care va fi transformată în agheasmă de Patriarhul Daniel, chiar în ziua de Bobotează, în 21 de butoaie de plastic cu o capacitate totală de 12.000 de litri. De asemenea, astfel de pregătiri au loc și în marile municipii dunărene: Galați, Brăila sau Tulcea. În aceste orașe, ca și la Constanța, va avea loc și ritualul aruncării unor cruci sfințite în Dunăre sau în mare, care îi vor feri de boli și necazuri, tot anul, pe curajoșii care le vor prinde.
Sfințirea apelor pământului
Important de știut este că Agheasma este de două feluri: mică și mare. Agheasma Mică sau Sfeștania se săvârșește de preot în tot timpul anului, cu scopul sfințirii oamenilor, caselor, pământului și a întregii zidiri. Dimineața, pe nemâncate, se ia anafora sau anafura – pâinea rămasă de la prescură și sfințită în altar – și apoi se bea Agheasma mică. În schimb, Agheasma Mare se săvârșește de către un arhiereu sau preot și numai într-un cadru festiv: la biserică, lângă o apă curgătoare, un lac, sau pe malul mării și numai de Bobotează, pe 6 ianuarie, sau în Ajun. Sărbătoarea coincide cu ziua în care Iisus a fost botezat de Ioan, ocazie cu care a sfințit toate apele pământului și, prin ele, ca printr-un sistem sanguin, toată Natura.
Se bea doar o săptămână!
Rugăciunea de sfințire a Agheasmei Mari este foarte puternică, deoarece se face o întreită chemare a Duhului Sfânt. De aceea, dacă este păstrată bine închisă și fără a lăsa înăuntru impurități, Agheasma Mare rămâne curată și proaspătă timp de ani de zile. Este una dintre marile minuni care se săvârșesc an de an sub ochii noștri.
E bine de știut că dacă în Agheasmă rămân fire de busuioc de la sfințire, acestea trebuie scoase, pentru că o alterează. Cu atât mai mult, este greșit să pui în Agheasmă busuioc cu bună știință! Agheasma Mare se ia pe nemâncate din șase ianuarie până pe 14 ianuarie. După ea, se ia anafora. În restul anului, preotul duhovnic poate recomanda celor opriți de la împărtășanie să ia Agheasma Mare ca mângâiere. Totuși, Agheasma Mare nu ține loc de Împărtășanie. Pe 7 ianuarie, cu Agheasma Mare se stropesc casele, ogoarele, viile, animalele, pentru a le feri de rele.