Comentariile acide, ironiile usturatoare si rautatile inutile sunt la ordinea zilei in companiile romanesti si ii vizeaza indeosebi pe sefi si pe nou-angajati.
In tramvai sau pe blog, in piata sau pe Messenger, la poarta casei sau pe forumuri, romanii nu se dau in laturi de la barfa. „Gura lumii” merge si la serviciu. Indiferent de natura jobului, aproape ca nu exista loc de munca unde sa nu se barfeasca. Cum s-a imbracat colega cea noua, cat de capabil este seful, ce salariu are colegul de birou, toate sunt subiecte care se regasesc „la munca”.
Specialistii in resurse umane spun ca asa-zisa bursa a noutatilor face parte din viata informala a organizatiilor. Madalina Didea, managing partner al HART Human Resource Consulting, este de parere ca „barfa apare atunci cand formalul nu permite o comunicare deschisa, motiv pentru care oamenii apeleaza la culise pentru a afla „noutatile”„.
Seful, principalul subiect de discutie
La locul de fumat, la cel de relaxare, la masa, ori, de ce nu, chiar in birou, principalul subiect de barfa, de regula, este seful, in special comportamentul acestuia - ce a zis, cum a facut, unde a fost, pe cine a premiat si de ce. „Recompensele banesti constituie subiect de comentarii oriunde - cine a luat prima, daca a meritat, cine are salariu mai mare si de ce”, considera Madalina Didea.
„De obicei, din colectivitate sunt alese una-doua persoane, de multe ori seful, care au personalitate mai puternica si dominanta si carora ceilalti nu indraznesc sa le dea replica in fata, si sunt comentate in toate felurile”, apreciaza si Alexandru Raducanu, specialist in psihologia muncii.
Barfa, spune si sociologul Alfred Bulai, ajuta la comunicarea subterana. „De regula, se vorbeste despre o alta persoana, in lipsa acesteia, cu tenta negativa”, explica el.
Autoaparare in fata stresului
Specialistul Alexandru Raducanu subliniaza un alt motiv pentru care se barfeste: acela de validare sociala a propriului eu. Poti spune „si ceilalti cred la fel ca mine, deci eu sunt in regula”. Cultura organizationala si tipul de management practicat pot transforma barfa fie intr-un fenomen sporadic si inocent, fie intr-un adevarat „modus vivendi”.
„Secretomania din anumite fir-me in legatura cu anumite decizii, nivelul mare de trepte ierarhice, succesul „politicienilor” in cadrul firmei acutizeaza barfa celor de la niveluri ierarhice mai mici. Este un fenomen de autoaparare psihologica in fata stresului de a nu sti prea bine ce se intampla. Multimea are in ea un factor de linistire, faptul ca si altii sunt in aceeasi situatie sau cred acelasi lucru cu tine il linisteste pe individ. Aceste reactii sunt general umane, si nu sunt caracteristice unui anumit gen”, considera Raducanu.
Cutia angajatului, aruncata in lupta cu barfa
Gura lumii nu o poti opri sau, cum zice Madalina Didea, „informalul bate totdeauna formalul”. Totusi, in lupta cu barfa sunt metode de temperare a acesteia. „Multe companii creeaza structuri care tin de publicul intern, de exemplu cutia angajatului”, spune Alfred Bulai. „Suntem o societate mica, cu doar 30 de angajati, insa am constatat ca barfa este in floare.
De aceea, am decis sa instalam, in baie, o cutie a angajatului. I-am facut o fanta, prin care sa poata trece o singura hartie. Angajatii isi scriu nemultumirile, intreaba daca anumite zvonuri sunt adevarate. Asa am aflat, de pilda, ca salariatii erau nemultumiti de cum erau asezate birourile”, spune Georgiana Ghioghia, administratorul unei societati de vanzari de computere.
Comenteaza pozitiv pe blog!
O alta metoda de combatere a barfei ar fi chestionarele cu intrebari legate de nemultumirile oamenilor, pe care le pot completa fara sa se semneze.
„In acest fel afla si conducerea organizatiei care sunt principalele ofuri ale angajatilor. Oamenii trebuie sa aiba ocazia sa vorbeasca. Si sa aiba si unde sa o faca. Se pot realiza gazete interne sau forumuri speciale”, spune si Madalina Didea. O alta idee este cea lansata de head-hunterul George Butunoiu: provocarea unei barfe in directia dorita, pe blog!
Toate aceste mici trucuri trebuie adaugate, obligatoriu, unui climat de lucru deschis. „Pentru a mentine barfa la un nivel redus, managementul practicat trebuie sa fie unul participativ, iar comunicarea - deschisa si mai ales prompta”, spune Alexandru Raducanu.
Riscul „aducatorului de stiri”
Viata unui „aducator de stiri” s-ar putea sa fie rapid scurtata, in functie de organizatia din care face parte. Exista unele companii in care, in regulamentul de ordine interioara, se prevede clar ca nu ai voie sa barfesti. Iar comentariile rautacioase si inutile s-ar putea sa echivaleze cu sfarsitul carierei imediat dupa ce ai lansat zvonul in „bisericuta” ta.
„Unele companii pun conditii extrem de stricte in privinta barfelor, specificand clar, ca regula, ca nu ai voie sa vorbesti, de exemplu, despre salariile din firma. Consider ca societatile care incearca sa stopeze barfa nu reusesc, si asta pentru ca nu se poate. In fond, barfa este un schimb de informatii care are efecte benefice, daca nu se ia in calcul timpul pierdut”, considera George Butunoiu.
Metode
Ghid antibarfa pentru proaspat-angajati
Prezinta-te singur. Spune cate ceva despre tine, chiar si mai personal, alimentand astfel pofta de „cunoastere” a colegilor.
Identifica locurile in care se barfeste cel mai mult si mergi acolo. De fata cu tine, sigur nu va barfi nimeni!
Daca doi colegi stau cap in cap, zambesc si te privesc, s-ar putea sa crezi ca vorbesc despre tine. Intreaba-i deschis despre ce este vorba si clarifica problema.
Nu pune la inima orice barfa auzi. Te vei enerva inutil.
Daca te-ai saturat sa incerci sa faci fata comentariilor, ignora-le. La un moment dat, nu vei mai fi subiect de actualitate.