Românii dau Spania pentru ţările nordice, unde se câştigă peste 1.200 de euro pe lună. Un tânăr din Iaşi povesteşte cum e în Danemarca, din ce trăieşte, ce se mănâncă şi cât sunt chiriile.
În România, Andrei Cazacu, un tânăr ieşean de 24 de ani, a lucrat ca agent de vânzări. A schimbat câteva firme şi avea ceva experienţă. Pentru că făcea ca baxurile de ulei de măsline şi roţile de caşcaval să zboare de la depozite către magazine precum stolurile de rândunele, patronul nu s-ar fi lepădat de el. "Câştigam foarte puţin, 1.000 - 1.200 de lei", pune degetul pe rană Andrei.
A dat câteva click-uri pe net, s-a sfătuit cu nişte amici, şi-a încheiat socotelile cu firma de distribuţie şi după câteva săptămâni s-a urcat în avionul spre Danemarca pentru un post de muncitor în silvicutură.
Ceauşescu bate ştirile de la ora 5.00
"La interviul din România m-au întrebat ce ştiu să fac. Ne-am consultat şi s-a înclinat balanţa pentru că aveam permis de conducere de profesionişti", îşi aminteşte tânărul cum a ajuns să stăpânească în pădurile din Danemarca un Ponsse Caribou, un monstru cu opt roţi care se putea înhăma la un transport de 12 tone. Locul de muncă era prin pădurile din apropierea orăşelului Hoven. Tăia, încărca şi descărca copaci. Apoi, la scurt timp, lua drumul din urmă şi planta puieţi în loc. "Am pus vreo 10.000 într- un an de zile", spune tânărul.
În chirie stă tot undeva în pădure, lângă o altă familie de danezi. Îl costa în jur de 120 de euro o casă cu living, cu dormitor, baie şi bucătărie mari. Cumpărăturile le face o dată pe săptămână. "Aici e un pic diferit de ceea ce găseşti la noi. N-ai să vezi cârnaţi şi mezeluri în galantare. La ei totul e în vid şi proporţionat", spune Andrei.
Luni bune, în fiecare dimineaţă de muncă, după salut, patronul îi punea o întrebare cu răspuns obligatoriu: "Ai tot ce-ţi trebuie acasă?". Conversaţiile erau în engleză, pentru că toţi danezi vorbesc limba lui Shakespeare. Prin ziarele daneze mai scăpau ştiri despre românii care au făcut grozăvii. "Când mai era câte un caz din ăsta dezbătut pe la ştiri spuneam cu jumate de gură că-s român. Dar ei au fost tot timpul drăguţi, erau zâmbitori şi-mi dădeau imediat replica: «Aaa, Ceauşescu!». Nu judecă oamenii la grămadă", mai povesteşte ieşeanul.
Caşcaval şi brânză, prima din România
La ora 6.20 fix, e drepţi. Munca la pădure l-a învăţat disciplina de armată. În zece minute e pregătit. La fără 5 minute îi dă cheie Opel-ului generaţie `92, cu 300.000 de kilometri la bord. Porneşte spre serviciu. În drum, face şi o oprire. "Iau cafeaua în fiecare dimineaţă de la o benzinărie. Mă cunosc bine cu vânzătoarele, glumim, mă simt ca şi cum aş merge la magazinele din cartier, de acasă", spune Andrei. Când ajunge la serviciu, adapă cu ulei hidraulic orătania cu opt roţi şi porneşte la treabă prin pădurile danezilor.
Patronul îl apreciază că face treabă repede şi bine, dacă "umbli cu fofârlica, te simte imediat". În Iaşi, a luat primă de sărbători o roată de caşcaval şi un baton de brânză de burduf, în Danemarca au fost luni când a câştigat şi 2.000 de euro. "La început te sperii de viaţa scumpă de acolo. Însă, salariile sunt pe măsură, cele mai mici nu coboară sub 1.200 de euro pe lună" ANDREI CAZACU, lucrător silvicultor în Danemarca
MERCURIAL
Cât de scumpă e viaţa în regatul danez
- Chirie: 300 – 500;
- Ora de biliard: 25;
- Berea în club: 6
- Struguri (1 kg): 3 ,2;
- Piept de pui (400 g): 4,2;
- Ouă (pachet 10 buc.): 2,3;
- Pizza congelată: 3,5;
- O sticlă de vin: 5;
- Crenwurşti (400 g.): 2,5;
- Pâine: 1,5;
- Făină de grâu (kg.): 2,3;
- Morcovi (kg.) : 2,2;
- Lapte: 1,8;
- Mezeluri: aprox. 1,5 euro (100 g.)
- Ciocolată amăruie: 3,2
- Deodorant: 4,8
- Tricou Polo: 30
- Abonament transport în comun pentru mai multe zone (metrou, autobuz, tren): 80
- Bilet transport în comun: 2,3 (e valabil o oră, timp în care poţi schimba mai multe mijloace de transport public)
- Abonamente internet, televiziune, telefon: aproximativ 90
- Taxi (preţ/km): 4 Notă: Preţurile sunt exprimate în euro.
PIAȚA LOCURILOR DE MUNCĂ LA COPENHAGA
CITIȚI ȘI:
- Sfârşitul căpşuniadei
- Spania cere permise de muncă românilor. Ce salarii ne dau ţările nordice
- DEZBATERE EVZ: Care va fi soarta conaţionalilor stabiliţi în Spania?
- Norvegienii îşi văd de treabă: "Avem nevoie de muncitori străini"