Proiectul privind reducerea taxei pe valoarea adăugată deschide o discuţie mai veche privind componenţa listei produselor „de bază“.
Adoptarea, miercuri, în Senat, a propunerii legislative privind reducerea TVA la 5% pentru produsele „de bază“ redeschide dezbaterea asupra conţinutului acestei liste. În proiectul de lege este prevăzută reducerea taxei pe valoarea adăugată pentru „pâine, carne, lapte, ulei vegetal şi zahăr“. Producătorii se întreabă însă dacă doar aceste cinci categorii de produse pot fi considerate „de bază“.
Niciunul dintre executivele de până acum nu şi-a asumat o dezbatere privind această delimitare. „Am ales aceste cinci produse pentru că la ele se face referire de obicei ca produse de bază“, ne-a declarat iniţiatorul proiectului, PSD-istul Ilie Sârbu. Proiectul nu detaliază ce produse vor fi taxate cu TVA redus.
„Dacă doar laptele va fi taxat cu 5%, producătorii vor fi mai interesaţi să continue afacerea strict pe lapte, renunţând la produsele derivate“, a declarat ieri Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei Române a Cărnii. Potrivit lui Ilie Sârbu, clarificarea nu era necesară. „În funcţie de conţinutul de materie primă, un produs aparţine sau nu unei categorii. Producătorii cunosc acest lucru“, a spus Sârbu. „Orice produs care are în componenţa sa 20% lapte este considerat produs lactat şi va avea TVA de 5%. Este similar şi pentru celelalte categorii“, explică pre- şedintele Patronatului Laptelui, Valeriu Steriu. Producătorii dau ca sigură ieftinirea alimentelor, dacă proiectul de lege va fi aprobat de Camera decizională.
„Reducerea TVA va determina creşterea volumelor vândute, ceea ce va conduce la rentabilitatea costurilor şi la scăderea preţurilor în industria alimentară. Carnea se va ieftini cu până la 14%“, potrivit preşedintelui Patronatului Cărnii. Un alt argument al producătorilor pentru susţinerea proiectului este exemplul celorlalte ţări din Uniunea Europeană. „Marea Britanie are TVA zero la produse alimentare, chiar şi la cele comercializate în restaurante. Lista ţărilor cu TVA mic la produsele alimentare este foarte lungă. Trebuie să ne permitem şi noi o astfel de măsură“, a spus Minea. INIŢIATOR Proiectul, copt de Tănăsescu Proiectul de lege privind reducerea TVA la alimentele de bază a fost pus la punct de Mihai Tănăsescu, membru PSD şi fost ministru de finanţe, după cum ne-a declarat Ilie Sârbu, iniţiatorul propunerii.
Întrebat de EVZ despre singura reducere de acciză prevăzută în proiect - cea la arme vânătoreşti, unde acciza scade de la 100% în prezent la 60%, în condiţiile în care Sârbu este preşedintele Asociaţiei de Vânătoare Timiş -, deputatul PSD a explicat că Mihai Tănăsescu s-a ocupat de stabilirea cuantumului accizelor. „Eu oricum am destule arme şi nu-mi mai cumpăr“, a mai spus Sârbu. IMPACT Bugetul nu suportă scăderea Aplicarea unui TVA redus la alimentele de bază „va conduce la cereri suplimentare din partea celorlalte sectoare impozitate cu cota-standard“, susţin reprezentanţ ii Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF). „Procesul de consolidare a bazei veniturilor bugetare este esenţial, în perioada următoare reprezentând un angajament asumat prin Programul de convergenţă la UE“, mai spun aceştia. Secretarul de stat Cătălin Doică declarase în plenul Senatului că bugetul nu va suporta această măsură, care ar diminua veniturile cu circa 200 de milioane de lei. (Ana Bâtcă)
LA COMISIA EUROPEANĂ Controlul magazinelor, în linie dreaptă Moţiunea privind controlul supermarketurilor împotriva abuzului de piaţă a ajuns pe masa Comisiei Europene, care va decide asupra formei în care va fi aplicată. Moţiunea a fost semnată de 438 de europarlamentari, în cele trei luni de dezbatere. Pentru a intra în atenţia Comisiei Europene - instituţia care are iniţiativa legislativă şi poate declanşa un control asupra politicilor supermarketurilor - proiectul avea nevoie de 393 de semnături ale europarlamentarilor.
Proiectul a fost susţinut cu o largă majoritate şi de europarlamentarii români: din 35 de reprezentanţi ai României la Bruxelles, 31 au semnat declaraţiile de susţinere. În document se cere „investigarea impactului pe care concentrarea sectorului supermarket din UE îl are asupra micilor afaceri, asupra furnizorilor şi consumatorilor şi, în particular, să evalueze orice abuz de putere de cumpărare care poate deriva din această concentrare“.
EVZ a dezvăluit, la sfârşitul anului trecut, citând producători şi importatori români, că „taxele ascunse“ practicate de supermarketuri (taxa de catalog, taxa de raft, taxa de intrare a produsului în magazin) creează presiuni asupra preţurilor produselor la raft. (Adelina Vlad)