Alina Mungiu-Pippidi a denunțat la DNA modelele de subiecte pentru examenul de Bacalaureat la Română. Ea spune că acestea sunt gândite pentru niște filologi cretini și nu pentru vorbitori cu o inteligență normală.
”Dragă DNA, știu că nu îți vezi capul de treabă. Nu vreau să te încarc mai mult. Dimpotrivă, vreau să te ajut,de asta fac acest denunț legat de corupția din sistemul de educație românesc. (...) De câțiva ani încoace efortul de a îndrepta situația a făcut ca să se achiziționeze camere de luat vederi pentru bacalaureat. Dar persoane cu oarecare educație, ca academicienii Solomon Marcus, Nicolae Zamfir sau ca mine au atras atenția că educația pe care o dăm elevilor este de vină, de la conținutul programelor și forma de predare la forma de testare, inclusiv bacul. În textul meu, ”Bacalaureatul la română, o bătaie de joc națională” am atras atenția că programele la română, culminând cu cele de la bac, nu au ca scop să învețe pe cineva limba română, sunt inadecvate, excesiv de filologice, confuze ca să creeze arbitrariu cât mai mare la corectură și par să aspire să creeze un fel de filologi cretini și nu niște vorbitori și comunicatori de o inteligență normală. Și dădeam soluția simplă să fie modelate după testele PISA. Credeți că s-a schimbat ceva?”, scrie Alina Mungiu pe site-ul România curată.
Ea afirmă că “programele la Română nu au ca scop să învețe pe cineva Lmba română, sunt inadecvate, excesiv de filologice, confuze ca să creeze arbitrariu cât mai mare la corectură și par să aspire să creeze un fel de filologi cretini și nu niște vorbitori și comunicatori de o inteligență normală”Politologul Alina Mungiu-Pippidi a denunțat la DNA modelele de subiecte pentru examenul bacalaureat la limba română. Aceasta semnalează procurorilor că “programele la română nu au ca scop să învețe pe cineva limba română, sunt inadecvate, excesiv de filologice, confuze ca să creeze arbitrariu cât mai mare la corectură și par să aspire să creeze un fel de filologi cretini și nu niște vorbitori și comunicatori de o inteligență normală”..
Afirmația omului de cultură este susținută de un model de subiect cules pe pe site-ul Ministerului Educației.
<< Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. a) Limba şi literatura românăFiliera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
(Vasile Voiculescu, Sakuntala)
Rezumatul meu: Naratorul se întoarce la el în Buzău cu trenul să viziteze un vechi prieten la moșie, o călătorie care îi deșteaptă amintiri plăcute de demult.
Cerințele examinatorilor: Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeşte câte un sinonim neologic potrivit pentru sensul din text al cuvintelorstăruiau şi deodată. 2 puncte
2. Explică rolul virgulei în secvența plecase în streinătate, trecuse pe la Paris. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului turmă.2 puncte
4. Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea temporală.4 puncte
5. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
etc)
Mai departe
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul reţelelor de socializare în promovarea artei.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris (?), utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri (??); 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii (???) faţă de problematica pusă în discuţie, etc
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie (?????)>>
“Dragi procurori, și dragi cititori care nu sunteți procurori, nu vă spuneți că e ceva în neregulă cu voi dacă nu reușiți să rezolvați niciunul din subiectele astea, deși ați luat bacalaureatul sau ați terminat o facultate. Nu reușesc decât cei care au fost pregătiți în acest sens – învățând pe de rost texte standard sau chiar răspunsul la aceste subiecte, extrase dintr-un set limitat. Mai reușesc cei foarte inteligenți, care ghicesc la vreo jumătate din astea ce vor examinatorii, dar nu prea au cum să ajungă la nota zece cu aceste subiecte.
Sigur că nimeni care e astfel educat și examinat nu dezvoltă o gândire argumentativă și nici nu ajunge să înțeleagă limba română. Redactarea subiectelor calcă în mod constant principiul wittgensteinian că tot ceea ce merită a fi exprimat poate fi exprimat clar. Cine gândește și scrie astfel nu poate învăța sau testa pe alții și nici nu înțelege la servește limba română. O asemenea testare și filosofie a predării vine dintr-o școală menită a produce analfabeți funcționali, viitori șomeri sau culegători de căpșuni”, mai scrie Mungiu-Pippidi.
Conform studiului PISA 2012, publicat la 1 decembrie 2013, aproape 40% din elevii români au dificultăți să citească și să înțeleagă un text – sunt, cu alte cuvinte, analfabeți funcționali. Studiul, care a fost realizat pe 510.000 elevi în vârstă de 15 ani din 65 de țări, mai arată că elevii români sunt cel mai puțin motivați dintre copiii care au luat parte la cercetare, la mare distanță de toți ceilalți. Întrebările din studiile PISA sunt de înțelegere, apelează la inteligența, simțul de observație și atenția copiilor. Li se dă, de exemplu, o descriere a felului de organizare al albinelor și li se cer explicații sumare pentru a vedea dacă au înțeles de ce albinele fac una sau alta.În 2012, România s-a plasat pe locul 45 în rândul celor 65 de ţări participante la studiul PISA, mult sub media OECD, la același nivel cu Serbia sau Rusia.