Ministerul de Externe rus pune la îndoială corectitudinea alegerilor din Republica Moldova. E doar cea mai vizibilă dovadă a interesului în creştere al Moscovei pentru această zonă, susţin observatorii.

Va fi nevoie de timp pentru a evalua rezultatele alegerilor locale din Republica Moldova, arată Ministerul de Externe rus. "A atras atenţia tendinţa observatorilor organizaţiilor internaţionale, în special a misiunii Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului al OSCE de a atenua sau chiar de trece sub tăcere multiple nereguli", se arată într-un comunicat postat miercuri seară pe site-ul instituţiei. Mai departe, sunt amintite bâlbâielile Comisiei Electorale Centrale, care, în cursul dimineţii de luni, îl plasau practic pe candidatul comunist Igor Dodon în fotoliul de primar al Chişinăului.

Documentul vine să susţină acuzaţiile de fraudare formulate de Igor Dodon şi reprezintă o implicare directă în duelul dintre candidatul comunist şi liberalul Dorin Chirtoacă. Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău a venit în cursul dupăamiezii de ieri: partea rusă se bazează pe informaţii eronate, luate din presă. EVZ a discutat despre intervenţia Federaţiei Ruse în alegerile de la Chişinău cu analistul politic Petru Bogatu şi cu expertul în politică externă Dan Dungaciu.

DAN DUNGACIU

"România preferă să se topească în UE"

EVZ: Federaţia Rusă pare mai implicată decât în alte ocazii în alegerile din Republica Moldova. România pare mai rezervată. E doar o impresie? Dan Dungaciu: E indiscutabil că Federaţia Rusă a avut o prezenţă mult mai apăsată şi a fost mult mai vizibilă acolo. Interesul s-a putut vedea pe teren: grupuri de tineri apărători ai identităţii ruse, apariţia unor fundaţii finanţate de la Moscova.

Dar cum se explică demobilizarea României? E vizibilă. În campanie, Chirtoacă nu a pus accent pe apropierea de România. Şi da, şi nu. Percepţia faţă de Chirtoacă e deja constituită. N-a fost, într-adevăr, un accent deosebit pe România, pentru că, pe de o parte, România preferă în acest moment să se topească în Uniunea Europeană, pe de altă parte e vorba de mobilizarea electoratului de care are nevoie Chirtoacă. Să nu uităm că nu există un singur public în Chişinău. Există publicuri care au atitudini nuanţate faţă de România. Ideea era ca, prin discurs, Chirtoacă să capteze electoratul AIE, care nu are o atitudine unanimă faţă de România. La rândul lui, Dodon s-a branduit în două dimensiuni: una pro-rusească, dar nu foarte accentuată, şi una pro-moldovenistă, "patriotică".

Scorul obţinut de Igor Dodon arată că un "comunist de tip nou" poate avea succes. Scorul lui Dodon e practic scorul PCRM la alegerile din noiembrie. Doar că proporţional e mai mare, pentru că 60.000 – 70.000 de oameni nu au venit. Şi ăsta era electoratul Alianţei.

PETRU BOGATU

"Ruşii vor o guvernare slabă la Chişinău"

EVZ: Avem deja o reacţie a Ministerului Afacerilor Externe de la Chişinău, în care acuză Ministerul rus de Externe că se bazează pe informaţii din presă când critică organizarea alegerilor. Petru Bogatu: E bine că a apărut această reacţie. Rusia s-a implicat total în alegerile din Republica Moldova.

În ce a constat implicarea? Practic, Igor Dodon nu a fost atât candidatul Partidului Comuniştilor, cât al Moscovei. El a fost desemnat candidat pentru Primăria Chişinău după câteva vizite efectuate la Moscova. Dincolo de asta, în PCRM exista chiar o anumită rezistenţă faţă de desemnarea sa. (...) Moscova a impus practic această candidatură. A mizat pe faptul că poate extinde astfel bazinul electoral al partidului, destul de limitat. Până acum, le-a reuşit ruşilor.

În ultima vreme, părea că Federaţia Rusă îşi găsise alte figuri reprezentative la Chişinău. Presa a vorbit mult despre Marian Lupu. E aceasta o revenire – nu către PCRM în totalitate, ci către reprezentanţi ai PCRM? Nu cred că cei de la Moscova n-au remarcat faptul că Marian Lupu face un joc dublu la Chişinău: şi cu Occidentul, şi cu Răsăritul. Dincolo de asta, trebuie spus că niciodată ruşii n-au pariat pe o singură forţă politică. De câte ori s-au bazat doar pe o anumită figură, au avut de pierdut. De aceea, miza pe Dodon nu înseamnă automat abandonarea lui Marian Lupu. Ruşii şi-ar dori aici o guvernare slabă, măcinată între stânga şi dreapta, care ar oscila între UE şi România pe de o parte, Rusia şi Ucraina pe de altă parte. Asta le convine de minune ruşilor: un regim care vorbeşte mult, dar nu întreprinde nimic pentru a convinge UE că se află pe drumul cel bun.

Vorbeaţi recent despre o revitalizare a interesului Moscovei pentru Republica Moldova. Are o cauză anume această creştere bruscă de interes? Care e miza, până la urmă? Da, interesul s-a accentuat în ultima vreme, din cauza problemei transnistrene şi a schimbării relaţiei Rusiei cu UE şi cu SUA. Ruşii şi-ar dori să mimeze, cel puţin, o rezolvare a problemei transnistrene, dar în anumite condiţii: o guvernare reticentă faţă de Europa le-ar fi, desigur, extrem de convenabil. De asta sau pus în mişcare mai mult decât oricând pentru a schimba situaţia de la Chişinău.