Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, ieri, ordinul de revocare din funcţie a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, după 40 de zile de la decizia CCR care a constatat un conflict de natură constituţională între şeful statului şi ministrul Justiţiei.

Anunţul nu a fost făcut de preşedinte, ci de către purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale. Şeful statului a primit un „semnal”, în sensul punerii în executare a deciziei CCR, chiar de la preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio. Acesta a răspuns, printr-o scrisoare preşedintelui CCR Valer Dorneanu, care a trimis o sesizare în urmă cu două săptămâni.

Preşedintele CCR acuza presiuni asupra judecătorilor constituţionali, făcute prin declaraţii publice ale unor lideri politici care îndemnau la nerespectarea deciziei. Gianni Buquicchio a arătat, în documentul obţinut de Q Magazine, că deciziile CCR pot fi criticate, pentru că libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, însă deţinătorii funcţiilor publice trebuie să se abţină în criticile lor.

Epistola de la Veneţia

„Criticile nerespectuase şi apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curţii sunt inadmisibile”, arată şeful Comisiei de la Veneţia. „Deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive şi obligatorii şi trebuie să fie implementate. Această poziţie a Curţilor Constituţionale vine, de asemenea, cu o înaltă responsabilitate a Curţilor de a adopta decizii care să fie în conformitate cu Constituţia şi cu principiile sale”, mai scrie Gianni Buquicchio în documentul citat. La două ore de la anunţul Administreţiei Prezidenţiale, Laura Codruţa Kovesi a ieşit la declaraţii, însoţită de mai mulţi procurori ai DNA.

„Decretul de revocare emis de preşedinte lasă un mare semn de întrebare. Va exista o subordonare discreţionară a procurorilor şefi faţă de ministrul Justiţiei? Nu comentez decizia CCR, însă aş vrea să arăt că motivarea sugerează că procurorii ar putea fi în viitor subordonaţi ministrului Justiţiei”, a spus Laura Codruţa Kovesi, într- un discurs în care i s-a simţit de mai multe ori emoţie în glas.

Planuri de viitor

Spre sfârşitul discursului, Laura Codruţa Kovesi a anunţat şi ce planuri de viitor are: „Despre mine vă pot spune că am luat act de decretul de revocare din funcţia de procuror şef DNA şi începând de astăzi (n.r. - ieri) nu voi mai lucra în Direcţia Naţională Anticorupţie. Voi rămâne procuror”.

Kovesi a stat 6 ani la conducerea Parchetului General şi 5 ani, o lună şi 24 de zile în funcţia de procuror-şef DNA, timp în care a avut atribuţii manageriale, fără posibilitatea - teoretic - să se implice în anchete. Mâine la ora 10.00, CSM va analiza cererea fostei şefe a DNA de a activa ca procuror, iar dacă avizul va fi pozitiv, Laura Codruţa Kovesi va putea să „decapeze” personal în dosare.

Procurorul Elodiei, interimar câteva ore la DNA

Marius Iacob, procurorul şef adjunct al DNA, a asigurat câteva ore interimatul la conducerea Direcţiei, până când Augustin Lazăr, procurul general, a delegat-o pe Anca Jurma să preia atribuţiile până la desemnarea unui nou procuror şef. Anca Jurma a fost consiliera Laurei Codruţa Kovesi si a condus Serviciul de Cooperare internaţională al DNA.

Potrivit regulamentului intern al DNA, atribuţiile şefului Direcţiei sunt preluate de către adjuncţii acestuia. Procurorii şefi adjuncţi sunt Marius Iacob şi Călin Nistor. Având în vedere că Nistor este în concediu, atribuţiile, după revocarea Laurei Codruţa Kovesi, au fost preluate, pentru foarte scurt timp, de către Marius Iacob. Printre dosarele pe care le-a instrumentat Marius Iacob se numără dosarul Maternității Giulești, acolo unde trei bebeluși au murit într-un incendiu. De asemenea, Iacob a coordonat ancheta DNA în cazul Colectiv, dar și dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu, precum și dosarul privind cazul Elodiei Ghinescu, avocata dispărută fără urmă.

Revocarea, văzută de la Bruxelles: Putem reevalua

Comisia Europeană a anunţat, ieri, după decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi, că dacă rezultatele obţinute în combaterea corupţiei ar fi pus sub semnul întrebării, Comisia ar putea fi nevoită să-şi reevalueze această concluzie.

„Comisia fost clară în rapoarte MCV succesive că abilitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de a-şi menţine palmaresul în circumstanţe pline de provocări a fost un semn important de sustenabilitate. Dacă aceste rezultate obţinute în combaterea corupţiei ar fi pus sub semnul întrebării, Comisia ar putea fi nevoită să-şi reevalueze această concluzie”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de Mediafax.

Ministerul Justiţiei a anunţat, ieri, începerea selecţiei pentru propunerea în funcţia vacantă de procuror-şef al DNA, care se va desfăşura până pe 30 iulie. Ultima parte a mandatului lui Kiovesi în fruntea DNA a fost marcată de scandaluri. Unul dintre ele a fost legat de înregistrarea „scursă” în spaţiul public dintr-o şedinţă cu procurorii în care Kovesi cerea dosare „grele” şi decaparea premierului. „Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea”, spunea Kovesi în înregistrare. Totodată, în ultimele 6 luni, a „plouat” cu achitări în dosarele DNA: Sebi Ghiţă, Radu Mazăre, Nicusor Constantinescu, Constantin Nicolescu, Alina Bica, Adrian Videanu, Radu Pricop şi mulţi alţii au fost găsiţi nevinovaţi în instanţă