Analiştii consideră că nu există riscul ca situaţia din Kosovo să se repete în România. Toţi cei contactaţi de „Evenimentul zilei“ au arătat că ţara noastră a rezolvat într-un mod exemplar relaţia cu minorităţile, UDMR fiind la guvernare încă din 1996.

În plus, o dezvoltare de tipul celei din Kosovo nu ar fi posibilă în interiorul UE, consideră analiştii politici. În ceea ce priveşte faptul că UDMR doreşte ca România să recunoască independenţa Kosovo, această atitudine este pusă pe seama viitoarei campanii electorale şi a faptului că, recent, a fost înfiinţat Partidul Civic Maghiar.

Pîrvulescu: „O declaraţie temperată a UDMR“

Analistul politic Cristian Pîrvulescu a susţinut că există argumente de ordin istoric care demonstrează faptul că maghiarii din Harghita şi Covasna nu vor urma calea deschisă de albanezii Kosovo. „Conflictul din Kosovo este de natură confesională, care a accentuat radicalismul, în timp ce în România au existat conflicte etnice“, a explicat Pîrvulescu. În plus, situaţiile sunt diferite şi pentru că Serbia nu este membră a UE, în timp ce România face parte din această structură. „Dacă Serbia coopera cu UE, alta ar fi fost situaţia“, a apreciat Pîrvulescu. El a arătat că, în interiorul Uniunii, este imposibilă o dezvoltare „de tip kosovar“, una dintre dovezi fiind modul în care s-a rezolvat diferendumul dintre valonii şi flamanzii din Belgia.

Pîrvulescu a susţinut că nu toate partidele aflate la guvernare trebuie să se afle în consens în legătură cu situaţia din Kosovo. El a apreciat că partidele politice ar fi trebuit să analizeze „cu luciditate“ situaţia şi să pregătească opinia publică în legătură cu previzibila declaraţie de independenţă a acestei regiuni.

Goşu: Kosovo, utilizat împotriva lui Băsescu

Fostul director al SIE Claudiu Săftoiu a declarat şi el că, „pentru moment“, este exclus ca situaţia din Kosovo să se extindă şi în România. Fostul director al SIE a sus- ţinut că UDMR reînvie o politică a „conjuncturilor“, iar liderul acestei formaţiuni, Marko Bela, a atacat fundamentele colaborării cu guvernul. „Marko Bela a deschis un front larg“, a apreciat Săftoiu.

Redactorul şef-adjunct al revistei „22“, Armand Goşu, a apreciat că reacţia clasei politice româneş ti, mai puţin cea a UDMR, confirmă că mentalităţile naţionalist-comuniste sunt încă prezente. „Văzând cum se perindă politicienii pe la televiziuni, cred că o coaliţie anti-Băsescu doreşte să utilizeze situaţia din Kosovo în acelaşi context în care a fost folosită intervenţia NATO, din 1999, împotriva lui Emil Constantinescu“, a susţinut Armand Goşu. Alina Mungiu Pippidi:

Kosovo, un fel de Republică Moldova

Într-un punct de vedere transmis presei, Alina Mungiu Pippidi explică procesul prin care s-a ajuns la declararea independenţei Kosovo, identificând trei motive principale. „Naţionaliştii kosovari au urmărit-o permanent. Naţionaliş tii sârbi, în frunte cu Miloşevici, au răspuns disproporţionat şi fără tact, fără să se gândească la comunitatea internaţională. (...) Serbia a reuşit, printr-un complex de împrejurări şi erori, să ajungă singură într-o tabără opusă Occidentului.“

„În 1998, când armata lui Milo- şevici îi gonea pe kosovari din case şi le ardea buletinele, până şi Rusia lui Elţân s-a spălat pe mâini de ea“ aminteşte Alina Mungiu Pippidi. Ea afirmă că, în sens istoric, „comparaţia dintre Kosovo şi Transilvania nu e deplasată: „Secesiunea provinciei transilvănene (din Austro-Ungaria), şi apoi unirea ei cu Regatul român s-au făcut în virtutea dreptului la autodeterminare al majorităţii populaţiei, ca şi azi în Kosovo“.

Alina Mungiu apreciază că provincia Kosovo va fi mai curând un fel de Republică Moldova, „care va descoperi curând că marele avantaj de a avea ţara ta nu răspunde la toate problemele“.