Marți, 19 martie 2019, Ionuț Cristache îl avea programat la un dialog în cadrul emisiunii sale România9 de la TVR pe ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici. Evident, pentru a discuta despre Buget, despre Finanțe, despre Pensii. Deși acesta era programul emisiunii, Ionuț Cristache a deschis-o apelînd la intervențiile prin telefon ale lui Doru Bușcu și ale subsemnatului. Motivul acestei paranteze la drumul drept al emisiunii?

O știre pe care toate site-urile și televiziunile au difuzat-o, cu mici nuanțe, cam așa:

„Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, la o dezbatere organizată de Festivalul OneWorld, că este aproape hotărît să organizeze un referendum pe justiție în ziua alegerilor europarlamentare din 26 mai”.

Așa cum arătam marți seara, în intervenția mea de la România9, se impune din start a semnala formula folosită de Klaus Iohannis:

„Eu sînt aproape hotărît să convoc referendum pentru data de 26 mai, cînd avem alegeri europarlamentare. Aproape”. Pentru cei care se au bine cît de cît cu limba română, formularea a stîrnit nedumeriri. Cum adică aproape hotărît? Ca să iau un exemplu din tinerețea sa romantică, dacă punea ochii pe o femeie, viitorul domn președinte îi spunea Sînt aproape hotărît să mă culc cu tine? Formula Sînt aproape hotărît dă seamă de o stare de spirit și nu de o decizie. Dacă era hotărît, Klaus Iohannis ieșea într-o conferință de presă extraordinară la Cotroceni și făcea anunțul. Domnia sa a folosit această formulă într-un context care, potrivit legilor, are o deosebită importanță pentru stabilirea semnificațiilor și sensurilor unei declarații. Datele despre manifestarea la care a participat ne sugerează c-a fost vorba de una dintre acele manifestări publice doar cu numele. În realitate, așa cum se vede de pe site-ul festivalului, participanții au fost selectați de către organizatori.

Participarea la eveniment trebuie anunțată pînă vineri, 15 martie, ora 16. Potrivit anunțului:

„E-mail-ul trebuie să conțină numele dumneavoastră complet, numărul de telefon și cererea de rezervare a unui loc la evenimentul de la Mezanin. Întrucît locurile sunt limitate, fiecare doritor poate rezerva un singur loc. Rezervările vor fi confirmate sau infirmate de către echipa One World Romania, în cursul zilei de luni, 18 martie, pe adresa de email de pe care a fost făcută cererea de rezervare. Accesul în locație se va face pe baza prezentării unui act de identitate valabil, începînd cu ora 17:15”.

Stenograma completă a dezbaterii ne arată că principalul criteriu de selecție de către organizatori a fost apartenența la TeFeLism. Întrebările din sală au fost practic texte care au reluat sloganurile demonstrațiilor din Piața Victoriei. Moderatorul a angajat cu Klaus Iohannis un dialog de genul Vă curg mucii. Nu-i așa că vă curg într-un fel genial, spre deosebire de Liviu Dragnea, căruia îi curg pur și simplu?

Am ținut să semnalez atmosfera de Piața Victoriei, pentru a înțelege dialogul în cadrul căruia Klaus Iohannis a lansat formularea schizofrenică Sînt aproape hotărît. În această atmosferă de TeFeLism pur, din care se hrănește Alianța dintre Dacian Cioloș și USR, apare întrebarea despre Referendum. Ea e pusă de o membră a Inițiativei România, organizație aflată sub umbrela Alianței PLUS-USR. Apartenența la Rețeaua de ONG-uri a lui Dacian Cioloș explică și faptul că membra nu întreabă. Membra ține un discurs:

„Numele meu este Diana Voicu, sunt de la «Inițiativa România» și întrebarea pe care vreau să vă o pun este o întrebare foarte fierbinte în acest context socio-politic, pe care și dumneavoastră în cuvîntarea de mai devreme l-aţi subliniat. Ca să pun întrebarea aceasta o să fac un pic de context. În decembrie 2018, colegii noștri de la «Geeks for Democracy» comandau un sondaj, reprezentativ la nivel național, care spunea, fără putință de tăgadă, că o covîrșitoare majoritate a românilor sînt pentru continuarea luptei împotriva corupției și împotriva mișcărilor actualei puteri de a găsi soluții de impunitate membrilor din rîndurile lor. În urma acestui sondaj, un grup de organizații și mișcări civice, unii dintre ei sînt aici de față – «Corupţia ucide», «Vedem just», «Rezistența», «Inițiativa România» – vă adresam o scrisoare prin care ceream un referendum, un referendum pe tema justiției; formalitățile sînt și ele aproape gata. Și apoi, pe 18 decembrie, în momentul în care ați acceptat invitația de a vă întîlni cu «Civic Avengers» în proiectul nostru care aducea în dialog cu președintele României 10 cetățeni – doi dintre ei sînt în sală, aici – ați spus pentru prima dată că vom avea un referendum pe justiție. Aşa că am ajuns la întrebare, în sfîrşit. Întrebarea mea are două părţi, prima este: ce garanţii vom avea că acest referendum va avea loc şi va avea loc curînd? Şi a doua parte a întrebării este: cum puteam face ca măcar pe cei care i-am pomenit fugitiv, vor putea avea un cuvînt de spus în deciderea întrebării sau întrebărilor de la referendum?”

Nu e o întrebare de jurnalist. Nu e nici una de cetățean. E o întrebare de chibiț electoral al Alianței 2020. Prin Dacian Cioloș și Dan Barna, Alianța l-a somat pur și simplu pe Klaus Iohannis să facă Referendum pe Justiție în ziua alegerilor parlamentare. Așa cum se vede, sala era înțesată de TeFeLiști. Aparent, aceștia i-au pus lui Klaus Iohannis întrebarea cu deciderea Referendumului. Practic, întrebarea a venit de la Alianța Dacian Cioloș – USR. Alianța are un interes enorm în ținerea Referendumului pe Justiție. Asta ar însemna abaterea dezbaterilor despre locul nostru în UE, despre criza din UE spre tema favorită a Alianței. Alianța speră că Referendumul pe Justiție ar aduce la vot electoratul căruia i se adresează cele două partide, electorat care nu depinde de structurile PNL. Deși decizia CCR e dată pe 13 martie 2019, abia acum Klaus Iohannis se pronunță în legătură cu Referendumul pe Justiție. O face însă cu o deosebită prudență:

„O garanţie? Garanţia pot să fiu doar eu. Că preşedintele convoacă referendumul. S-a vorbit mult despre referendum şi am spus în mai multe rînduri că lucrurile trebuie evaluate din foarte multe puncte de vedere. Ştiţi că de multe ori dorinţa este una, putinţa este alta. Eu nu am vrut să convoc un referendum doar ca să ne aflăm în treabă şi să nu treacă, fiindcă nu participă lumea, sau nu este suficient interes. Una peste alta, discuţia a revenit, cum, probabil aţi observat şi discuţia nu a revenit întîmplător pe referendum. Am primit, acum nu multe săptămîni, o lege spre promulgare, care clarifica anumite aspecte tehnice legate de alegeri şi de europarlamentare şi de alte alegeri, printre care pesediştii produseseră un paragraf, că împreună cu alegerile parlamentare nu se poate organiza nimic altceva, nici alte alegeri, nici referendum şi mi s-a părut foarte suspect, atît de suspect încît am contestat această prevedere la Curtea Constituţională, avînd ceva în minte pentru ce ar putea urma. Curtea Constituţională mi-a dat dreptate, acea prevedere este neconstituţională şi, ca atare, am început să analizez împreună cu echipa mea de la Cotroceni cum ar fi dacă aş convoca un referendum fix pentru data alegerilor europarlamentare. La început am fost relativ puţini entuziaşti pentru această idee, adică eu şi încă vreo doi-trei, dar am reuşit să conving mai mulţi că trebuie să judecăm foarte-foarte bine această chestiune şi, una peste alta, ca să nu fac o poveste lungă, lucrăm deja intens la asta, analizăm datele, variantele, partea legală, şi aşa mai departe. Eu sînt aproape hotărît să convoc referendum pentru data de 26 mai, cînd avem alegeri europarlamentare. Aproape. Deci, lăsaţi-mi o marjă, care se datorează nevoii unei analize aprofundate, unei discuţii aprofundate, fiindcă nu vreau să fac eu un referendum pentru ceva anume, dacă fac referendum, atunci vreau să am parteneri nu numai partidele probabil mai mult din opoziţie, vreau să am parteneri şi societatea civilă, românii care îşi doresc să dea un semnal clar şi pentru asta pot să vă spun că de o săptămînă încoace lucrăm foarte-foarte intens.

În loc să răspundă Voi convoca Referendumul, lucru justificat pentru că președintele a amenințat chiar din 2017 că face un Referendum pe Justiție, Klaus Iohannis dă curs gîndurilor sale despre Referendum. Situația sa e complicată. Dacă nu convoacă Referendumul, președintele nu intră în turul al doilea al prezidențialelor. Sînt mai multe motive pentru care președintele șovăie să convoace Referendumul:

Alcătuirea întrebării e dificilă. Traian Băsescu a sesizat corect că întrebarea cu penali nu poate fi pusă, deoarece e anticonstituțională. O întrebare generală riscă să nu provoace emoție, ca să nu mai spun că ea poate să fie asumată și de PSD.

Un eșec al unui Referendum pe Justiție ar fi un dezastru pentru statul de drept din România. Eșecul Referendmului pentru familie a lovit mortal tema familiei.

E posibil să se întîmple ceva asemănător și în cazul Justiției? Firește că da. Ca și cazul Referendumului pentru familie, românii să considere că tema Justiției nu e prioritară.

Nu e nici o îndoială că Alianța va dori întrebarea cu penalii. Dacă Klaus Iohannis o acceptă, cu sau fără voia lui, manipulează electoratul în favoarea Alianței. Asta înseamnă însă în defavoarea PNL. În emisiunea de marți seara am arătat că singura ieșire onorabilă a lui Klaus Iohannis din această dilemă e să convoace Referendumul, dar acesta să fie boicotat de Guvern. Președintele ar reuși astfel să împace și capra, și varza. Față de electoratul Alianței va arăta că s-a dat peste cap să convoace Referendumul. Da, dar nu l-a lăsat PSD, care PSD se teme de moarte de voința populară în chestiunea independenței Justiției. Va pica PSD în capcană?