Principala noutate a atentatelor de vineri de la Paris, dincolo de caracterul coordonat și masiv, este apariția profilului inedit al teroristului-kamikaze, hotărât să se arunce în aer pentru a produce cât mai multe victime.
Experții în terorism, citați de Reuters, apreciază că fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât presupune o logistică complexă chiar pe teritoriul unde sunt comise atentatele, sau în proximitatea imediată, și face mult mai gea munca anti-teroristă.
Eurodeputatul Arnaud Danjean, fost ofițer de informații, declară:
„De acest lucru se temeau cel mai mult specialiștii, pentru că este mult mai greu să-i reperezi din punct de vedere tehnic. Iar ceea ce este mai îngrijorător, aceasta generează un fenomen generalizat de suspiciune.”
Cei trei bărbați care au declanșat centurile explozive în proximitatea Stade de France și autorul atentatului sinucigaș în restaurantul din al XI-lea arondisment intră în mod clar în categoria „kamikaze”. Dintre cei patr, cel puțin doi sunt francezi.
Ismail Omar Mostefai, unul dintre cei trei care au atacat la sala de concerte de la Bataclan, înainte de a se arunca în aer când a început asaltul forțelor de poliție, are un profil hibrid.
Acest bărbat de aproape treizeci de ani, născut la Courcouronnes, în Franța, într-o familie cu cinci copii, este primul dintre cei șapte jihadiști uciși vineri care a fost identificat oficial.
Condamnat de opt ori pentru delicte mici la pedepse fără închisoare, între 2004 și 2010, a fost fișat abia anul acesta pentru radicalizare islamistă. Locuia la Chartres cel puțin din 2012, era căsătorit și tatăl unei fetițe.
Anchetatorii au descoperit că obținuse o viză din partea Turciei și încearcă să afle dacă, asemenea altor radicalizați francezi, a mers și el în Siria.
Acest „voiaj inițiatic pe tărâmul jihadului” face parte din parcursul tip al ucenicilor jihadiști, explică sociologul Farhad Khorsrokhavar, într-un interviu în Libération:
„Această călătorie este de asemenea esențial în a-l face pe viitorul kamikaze să devină străin față de propria societate de origine și să dobândească cruzimea necesară pentru a trece la fapte fără remușcări.”
Ismail Omar Mostefai nu a trecut și prin închisoare, adeseori sinonimă cu o școală de radicalizare pentru jihadiștii francezi, dar a frecventat moscheea din Luce, la periferiile Chartres.
Se pare că a urmat învățăturile unui islamist marocan venit din Belgia - una dintre multele piste care conduc spre această țară.
Un responsabil al moscheii, Karim Benayed, a declarat totuși pentru Reuters că nu-și amintește prea multe despre el și se îndoiește că s-ar fi radicalizat în acest loc de cult:
„Se poate să-l fi întâlnit, dar nu l-am cunoscut. Nu se poate spune că frecventa moscheea, dacă a frecventa înseamnă a veni zilnic. Poate că a trecut pe aici, dar nu aici s-a radicalizat.”
Pentru președintele Observatorului Internațional al Terorismului, Roland Jacquard, faptul că a purtat, asemenea celorlalți șase jihadiști uciși vineri, o centură explozivă și a detonat-o demonstrează un grad suplimentar de radicalizare al activiștilor islamiști din Franța:
„Pentru ca acest mic delincvent auto-radicalizat să accepte să se sinucidă, imaginați-vă ce schimbări s-au petrecut în capul său. Aceasta înseamnă că i s-a făcut o spălare a creierului și trebuie aflat de către cine.”
Părerea este împărășită și de Arnaud Danjean, care este convins că nu ajungi la stadiul de kamikaze auto-radicalizându-te pe internet:
„Până acum, aceasta nu era în tradiția culturală a activiștilor francezi. Astăzi, acest tabu a căzut: există niște oameni, cetățeni francezi, care sunt gata să se arunce în aer în Franța, în mijlocul francezilor.”
Potrivit unei surse apropiate serviciilor de informații, citat de Reuters, „a avut loc în mod sigur o pregătire psihologică, metodică și organizată, pentru a trece la acțiune”.
O astfel de condiționare psihologică presupune o rețea structurată, subliniază Arnaud Danjean, și crede că este posibil ca spălarea creierului să se fi făcut în afara Franței, de exemplu în Belgia, sau în timpul unei călătorii în Orientul Mijlociu.
Mai îngrijorător: potrivit anchetei, aceste centuri explizive cu care erau echipați cei șapte jihadiști uciși vineri seara, toate identice, demonstrează o stăpânire a unei tehnici mult mai pretențioase decât manevrarea unui Kalașnikov.
Roland Jacquard comentează:
„Este evident că avem pe teritoriul Franței indivizi capabili să facă să fabrice astfel de veste explozive în număr mare.”
Arnaud Danjean nu exclude totuși ca centurile să fi fost fabricate în altă țară, cum ar fi Belgia, de unde mai multe activități par să fi fost „exportate” în atentatele de la Paris.