Ratko Mladic, unul dintre cei mai cunoscuţi criminali de război din Balcani, a fost condamnat în 2017 de justiţia internaţională la închisoare pe viaţă, în special pentru genocidul de la Srebrenica la sfârşitul conflictului din Bosnia (1992-1995).
Apelul în procesul său urmează să înceapă pe 25 august.
Dar moştenirea fostului lider militar sârb bosniac, acum în vârstă de 77 de ani, rămâne un subiect de controverse.
Mulţi sârbi îl consideră încă un erou şi dau vina pe justiţia internaţională pentru că a redus conflictele din anii '90 la o luptă a binelui împotriva răului.
Jurnalul recopiat
Jurnalul lui Ratko Mladic a fost recopiat şi expus la galeria Eugster din Belgrad.
Cele 400 de pagini ale acestui jurnal, care a început în 1992, au fost rescrise pe planşe albe mari, timp de aproape patru ani, de artistul plastic sârb Vladimir Miladinovic, transmite Agerpres.
Scrise într-un limbaj strict militar, notele lui Ratko Mladic nu sunt nişte mâzgălituri demente la care ne-am putea aştepta de la un om calificat adesea „personificarea răului”.
Sunt, mai degrabă, note rezumate şi îngrijite, care abordează politica şi chestiuni militare, cu comentarii şi observaţii sobre.
„La final, am putea spune că este chiar banal, un limbaj banal care nu spune nimic, dar în acelaşi timp spune multe lucruri”, a declarat Vladimir Miladinovic pentru AFP.
Unul din pasajele din jurnal listează numărul exact de sârbi din diferite oraşe din Bosnia, o contabilizare ce aminteşte de curăţarea etnică ce a urmat când Mladic a format entitatea majoritar sârbă în zonele locuite înainte de conflict şi de croaţi şi musulmani.
„Avem un stat la îndemână, trebuie doar să punem mâna pe el”, a scris el, relatând o conversaţie cu Momcilo Krajisnik, un lider politic al sârbilor din Bosnia condamnat şi el de justiţia internaţională.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric