Părinţii sunt trecuţi de 40 de ani şi şi-au dorit toată viaţa copii. Acum, tripleţii, doi băieţi şi o fetiţă, având aproape 4 ani, le umplu tot timpul. Nu duci un singur pahar cu apă, ci trei pahare la intervale de câteva secunde. Totul se cumpără în triplu exemplar, iar fiecare masă durează între o oră şi o oră jumătate.
În curtea casei Borha sunt parcate trei triciclete. Mai sunt trei scăunele mici la o măsuţă şi ai senzaţia că ai nimerit pe teritoriul unor pitici de poveste. Până să vedem toate jucăriile, am sunat la interfon, iar o voce suavă ne întreabă cine suntem. E Anna-Maria. Are 3 ani şi 8 luni şi vrea să se facă prinţesă când va creşte mare.
Apoi îi cunoaştem şi pe fraţii ei. Dennis-Aaron vine să deschidă şi ne invită pe terasă. Spune că el a ieşit din casă să se joace afară pentru că îi place soarele. Când creşte vrea să devină erou, şi să zboare, ca Superman. Christian-Livius e analiticul trupei. El s-a născut primul şi e pasionat de aparatură. De obicei îi lasă pe fraţii lui cu jocurile lor şi are o atitudine care parcă spune "eu am treburile mele, mult mai importante". El este cel care se impune de fiecare dată: nu există ceartă pe jucării din care să nu iasă învingător.
Aşteptarea: 15 ani
Liviu şi Monica Borha, el consilier judeţean, ea proprietara unui salon de înfrumuseţare, şi-au dorit urmaşi, sperând mai mult de un deceniu. "Am aşteptat aceşti copii vreme de 15 ani. Au fost ani cu stat în spitale, cu tratamente. Apoi cred că Dumnezeu a zis <m-am săturat de voi> şi ne-a dat trei copii, să ne ajungă. Îi mulţumim că ni i-a dat sănătoşi, frumoşi şi cuminţi", spune Monica Borha, mama tripleţilor. Cei trei au venit pe lume la începutul lui 2009. Acum în casa Borha orice are legătură cu copiii e multiplu de trei. Trei oliţe colorate în hol, trei periuţe de dinţi în baie, trei pătuţuri, câte trei scăunele, trei triciclete, trei bone care o ajută cu cei mici. "Noroc că fiecare are preferinţele lui. Altfel chiar am avea o problemă, pentru că dacă unul are ceva, vrea şi celălalt, automat. Dacă luăm maşinuţe, cumpărăm trei, chiar dacă avem o fată în trio. Vrea şi ea", explică Liviu Borha, tatăl micuţilor.
Panică: "Ce mă fac cu trei copii?"
Mama copiilor îşi aminteşte că primul şoc s-a produs când a venit acasă de la maternitate. Prima lună a fost un maraton de nesomn pentru amândoi soţii. "La 40 de ani m-am trezit singură în casă cu trei copii şi mă întrebam de una singură oare ce o să mă fac, cum o să mă descurc. Nici măcar nu ştiam să schimb un scutec. Am avut noroc că a venit o asistentă, de la spital, care efectiv mi-a dat lecţii", povesteşte doamna Borha. Nu vrea să-şi amintească panica prin care a trecut când bebeluşii au început să plângă pe trei voci şi nu ştia ce să le mai facă. Prima lună, mama a făcut planton, lângă bebeluşi. "Stăteam de pază. Petreceam cu ei toată ziua, toată noaptea, până la 5 dimineaţa, când venea Liviu, stătea două ore, apoi se pregătea să plece la serviciu, şi îi preluam eu din nou. După prima lună, asistenta a decis să vină bonă în casă şi ea mi-a făcut turele de noapte", îşi aminteşte Monica Borha. Femeia e sinceră: fără bone, nu s-ar fi descurcat. E drept, că până acum a schimbat mai mult de 10. "Se sperie când văd trei copii de aceeaşi vârstă. Multe renunţă din start, pentru că zic că nu se pot descurca", explică femeia. Cu greu au găsit trei bone care vin în schimburi. "Singur nu poţi creşte trei copii de aceeaşi vârstă", susţine Liviu Borha, tatăl tripleţilor.
Părinţii i-au învăţat să sară singuri din pat
Până la urmă, reţeta ca părinţi de tripleţi soţii Borha şi-au conturat-o singuri. Secretul: le anticipezi gesturile, tentaţiile sau preocupările şi îi înveţi "ca la carte". Ca să nu aibă probleme cu căzutul din pat, Monica Borha i-a învăţat pe tripleţi, când au împlinit 3 ani, cum să urce şi să coboare în siguranţă.
"Ca să îi faci să se culce toţi odată, trebuie să inventezi metode. Când erau mai mici, nu ne-am fi descurcat fără bone. Voiau toţi în braţe. Deodată. Când se pun la masă se joacă unul cu altul, sau vor să mănânce cu o persoană anume. Durează o oră să ia micul dejun şi mai mult de o oră şi jumătate prânzul. Sunt firi puternice. Fiecare cu personalitatea lui. Aşa că, după ce au crescut, i-am învăţat să se urce şi să se dea jos singuri din pătuţuri. Acum, dimineaţa, se trezesc pe rând, coboară singuri din pătuţ şi vin la desene animate", povestesc părinţii.
Se înţeleg bine, până la împărţitul jucăriilor
Cei mici au fost învăţaţi să îşi strângă singuri jucăriile, după ce se joacă cu ele. Sau să facă curat dacă au murdărit ceva. Dennis e as în dat cu aspiratorul. "E important să îi învăţăm să păstreze ordinea de mici", explică părinţii. Ca să nu se plictisească şi să înceapă disputele, una din bone face "lecţii" cu tripleţii în fiecare zi, înainte de prânz. Deşi nu au împlinit încă 4 ani, au învăţat cifrele şi alfabetul, cântecele şi poezii, dar şi cum trăiesc animalele domestice şi sălbatice ori fac puzzle sau pictează. Anul acesta vor începe grădiniţa. Un alt "secret" este că părinţii le explică în permanenţă ce e bine şi ce nu. Copiii, la 3 ani şi 8 luni, vorbesc corect. Şi au grijă unii de alţii. Evident, când nu dispută vreo jucărie - atunci se mai ciupesc şi se îmbrâncesc, până la intervenţia vreunui adult.
Toate bolile le fac împreună
Trei-patru luni pe an, copiii Borha sunt bolnavi. "Sunt trei, e suficient să facă unul roşu în gât, că imediat ia al doilea, apoi sigur nu scapă nici al treilea. Suntem trei - patru luni pe an bolnavi. E cea mai grea perioadă. Tocmai că se triplează totul, şi nu vorbim aici de costurile cu medicamentele, ci de cât îţi e de greu ca părinte să-i vezi mici, neputincioşi, cu febră", explică Liviu Borha. "Dar uiţi de toate greutăţile şi relele când vii acasă şi cei trei îţi zâmbesc şi te iau în braţe", mărturiseşte Liviu Borha, tatăl celor trei.
Cea mai mare pedeaspă e când mama nu le vorbeşte
Oricât e de greu, atunci când trebuie înnoită garderoba, familia Borha iese cu toţi trei prichindeii la cumpărături. Fiecare are o culoare preferată. Dennis vrea mov, Christian verde, iar Anna-Maria roz. După câteva atenţionări, la 3 ani ştiu să se comporte exemplar la magazin: aşa mici cum sunt îşi aleg singuri hainele, stau cuminţi şi probează când le vine rândul. Tripleţii ştiu că, dacă nu o ascultă pe mama, aceasta se spupără pe ei şi nu le mai vorbeşte. "Asta a fost găselniţa cea mai bună. Pedeapsa maximă este să nu mai vorbesc cu ei. Cel mai mult nu am vorbit cu ei două ore şi a fost dramă. Cum nu vorbeşti cu ei, îşi dau seama că au greşit şi vin să repare, îşi cer scuze şi au grijă să nu mai repete", povesteşte mama.
"Nu poţi spune că e copilul mic şi nu te înţelege. I-am disciplinat din mers pentru că am conştientizat repede că fiind trei de aceeaşi vârstă, dacă îi scăpam de mici din mână, nu mai făceam nimic cu ei", MONICA BORHA, mama tripleţilor
"Cu trei copii în casă, nu mai avem o altă prioritate. Orice mişcare faci în legătură cu ei, trebuie să o faci de trei ori", LIVIU BORHA, tatăl tripleţilor
JOACĂ, SOMN, MÂNCARE
Cum arată o zi din viaţa tripleţilor Borha
7.00 - TREZIREA. Dennis e primul. Se dă jos singur din pătuţ şi merge în living. Aici se uită la muzică sau la desene animate. În jumătate de oră se trezesc şi ceilalţi fraţi şi lenevesc şi ei, cu televizorul, maxim două ore. 9.30 - MICUL DEJUN. Durează aproximativ o oră.
10.30 - JOACĂ, jumătate de oră. 11.00 - LECŢII. Este momentul din zi cel mai aşteptat de copii, pentru că atunci învaţă lucruri noi cu bona sau cu mama.
13.30 - PRÂNZUL. Durează o oră şi jumătate, apoi copiii au program de somn, până la ora 16-17.00, după care se joacă. 21.00-22.30 - Pregătirea de culcare şi somnul de noapte.
FOSTUL IEPURAŞ PLAYBOY
Nicoleta Luciu, mamă de tripleţi: "Nu sunt o mamă eroină"
Cei mai celebri tripleţi din România vor împlini, peste numai câteva zile, un an. Kim, Karoly şi Kevin sunt copiii Nicoletei Luciu, născuţi în urma unei stimulări ovariene. La 3 ani după ce l-a adus pe lume pe primul său băiat, Zsolt jr., vedeta şi-a mai dorit un copil. Au ieşit trei şi îi dau mari bătăi de cap. Deşi are două bone pentru tripleţi, dar şi mama şi sora alărturi, Nicoleta spune că are momente în care clachează. "Nu mă consider o mamă eroină, ba chiar am momente în care clachez, iar atunci mă retrag într-un colţ şi plâng. Este felul meu de a mă descărca şi, după acest moment, îmi pot relua activităţile de la capăt şi le pot duce la bun sfârşit. Până la urmă, meseria de mamă este una destul de grea şi trebuie să o iau ca atare. Trebuie să fim pe cât de bune se poate să fim în acest domeniu", a mărturisit Nicoleta Luciu pentru replicavedetelor.ro.