Fragmentele redau "febra" pregatirii incoronarii de pe 10/22 mai 1881. Jurnalul este tradus de istoricul Vasile Docea si va aparea in patru volume la editura Polirom.
Din textele urmatoare, care fac parte din jurnalul Regelui Carol I din perioada 1881-1887, transpare „febra” pregatirii incoronarii, de pe 10/22 mai 1881.
„Actul incoronarii trebuia sa apara in fata opiniei publice interne si internationale drept un act de vointa al intregii natiuni.
El nu trebuia judecat drept expresie a intereselor unui singur partid. Ca urmare, Ion C. Bratianu si guvernul pe care il prezida renunta din proprie initiativa si de bunavoie la putere pentru a permite, astfel, formarea unui guvern care sa reprezinte mai multe forte politice. In felul acesta se formeaza, la 10 aprilie, guvernul condus de Dimitrie Bratianu. Din pacate, acest act de altruism si de responsabilitate politica a ramas unic. El nu a mai fost imitat in istoria politica romaneasca, mai veche sau mai recenta”, spune istoricul Vasile Docea.
„Miercuri, 8/20 aprilie
Ziua mea de nastere nu e sarbatorita, din cauza ca e Saptamana Mare romaneasca. Dimineata primit, impreuna cu Elisabeta, marina civila si pe cea militara, dureri de cap. (...) Ora 11/2 I. Bratianu la mine, se retrage definitiv, comunica aceasta Camerelor. (...) Orele 4-6 cu Elisabeta la Cotroceni, aer minunat, in gradina. (...) Ora 6 inapoi. Ora 9 Dumitru Bratianu, care tocmai a sosit, e complet proaspat si pregatit sa formeze guvernul. Vede situatia favorabil. (...)
Vineri, 17/29 aprilie
Ploaie torentiala. Dimineata cu Elisabeta pe veranda, apoi scris pana la ora 12, dejunat „ deux. Dupa-amiaza vremea se mai insenineaza. Singur pe santier. (...) Trimis regimentului meu un portret cu dedicatie. Francezii si-au inceput expeditia impotriva Tunisiei. In Grecia domneste agitatia, din cauza ca guvernul e inclinat sa accepte propunerile marilor puteri. Situatia regelui este grava. Romanii din Macedonia s-au adresat Portii, pentru a protesta impotriva cedarii partilor romanesti catre Grecia. Sandro s-a intors la Sofia.(...)
Joi, 7/19 mai
Vreme frumoasa. Dimineata Statescu la mine. (...) Ora 4 inapoi la Cotroceni, innorat, ploaie. Ora 51/4 plecat din gara Targoviste, cu Statescu, spre Titu. Racoare si ploaie, ajuns intr-o ora si un sfert. Ora 7 soseste trenul de la Varciorova cu Leopold si fiii sai Ferdinand si Carlo. (...) Ora 9 sosirea in Bucuresti, gara noua, in gara 200 persoane de la Camera, Senat, Guvern etc. Conversat o jumatate de ora, cu trenul spre Cotroceni, acolo Elisabeta si Curtea la gara. (...)
Vineri, 8/20 mai
Vreme frumoasa. Ora 81/2 dejunat impreuna, plimbat in gradina. Ora 11 D. Bratianu la mine, pentru conventia cailor ferate cu Berlinul, ordinul si Coroana Romaniei, problema Dunarii. Dupa-amiaza Liteanu imi aduce ordinul Oldenburg cu lant.(...) Ora 61/2 inapoi, cinat pe veranda. Seara cantat copiii germani in curte, pana la 91/2. Caile ferate sunt intrerupte in multe locuri si de aceea moldovenii nu pot veni, legatura intre Marasesti si Buzau pare sa se fi restabilit. Unii sunt impotriva crearii unui al doilea ordin romanesc. Rosetti vrea sa-l dirijeze pe D. Bratianu si nu vrea sa accepte.
Sambata, 9/21 mai
Vreme frumoasa. Promenada in gradina cu Elisabeta, Leopold si copiii. Ora 11 Leopold primeste guvernul, apoi eu am consiliu, insist sa se faca ordinul Coroana Romaniei. D. Bratianu este pentru, crede numai ca ar trebui amanat. Dupa-amiaza plecat cu trasura la Palat, acolo primit la ora 5, in uniforma austriaca, pe feldmaresalul Bauer; imi aduce o scrisoare de felicitare de la imparatul austriac, apoi mi-i prezinta pe cei trei ofiteri ai sai. (...) Ora 81/2 mare retragere cu torte si aducerea drapelelor intregii armate la palat. Camera a votat ordinul Coroana Romaniei. D. Bratianu a mai venit inca la ora 9 la mine.
Duminica, 10/22 mai
(...) Ploaie, care inceteaza curand. Elisabeta, intr-o trasura cu opt cai, impreuna cu Leopold, Ferdinand si Carlo. O ora pana la Mitropolie, dupa ora 12 acolo, entuziasm enorm, totul decorat minunat, urcat Dealul Mitropoliei pe jos. Mitropolitii ne intampina, in biserica singuri (familia) cu mitropolitii. Inceperea sfintirii solemne a coroanelor, semnatura. Coloana pleaca mai departe, spre Palat. Primire a guvernului, generalul Bauer, corpul diplomatic, doamne. Procesiunea de incoronare ajunge la ora doua. Primirea coroanelor in sala tronului, discursuri, al meu e salutat furtunos. Defilare a tuturor delegatilor, 4 000. Ora 4, se incheie. Eu o clipa la sosea, unde e banchetul pentru delegati. Ora 6, cinat en famille. Seara iluminatie si o tura cu trasura. Ora 11, la Cotroceni.”
Adnotari
Personajele din jurul regelui
Elisabeta (1844-1916), nascuta printesa de Wied, sotia Regelui Carol I. Cunoscuta ca poeta sub pseudonimul Carmen Sylva. Ion C. Bratianu2 (1821-1891), om politic liberal, fost ministru in diferite cabinete, apoi prim-ministru al guvernului Romaniei intre anii 1876 si 1888.
Dumitru Bratianu (1818-1890), diplomat si om politic liberal, fratele mai varstnic al lui Ion C. Bratianu. In momentul insemnarii din jurnal, tocmai a sosit de la Constantinopol, unde era ministru plenipotentiar al Romaniei.
Sandro este diminutivul folosit de Carol I pentru Alexandru de Battenberg (1857-1893), principe al Bulgariei in perioada 1879-1986.
Eugeniu Statescu (1836-1905), om politic liberal, doctor in Drept la Paris. Pe 10 aprilie 1881, sub conducerea lui Dumitru Bratianu, Statescu intra ca ministru de interne.
Leopold de Hohenzollern (1835-1905), fratele mai varstnic al lui Carol I si tatal viitorului Rege Ferdinand al Romaniei. Printul Ferdinand (1865-1927), viitor rege al Romaniei (1914-1927) si Printul Karl-Anton (1868-1919), amandoi fiii lui Leopold, fratele Regelui Carol I.
Iorgu Liteanu Varnav (n. 1840), diplomat de cariera, in acel moment ministru plenipotentiar al Romaniei la Berlin. C.A. Rosetti (1816-1885), gazetar si om politic liberal, de nuanta radicala. In acel moment era presedinte al Camerei Deputatilor. Generalul feldmaresal Bauer, trimisul special al Imparatului Franz-Josef al Austriei, pentru a asista la ceremonia incoronarii lui Carol I.
Descifrarea textului, traducerea din limba germana si notele apartin istoricului Vasile Docea, care ingrijeste cele patru volume de jurnal editate de Polirom.