Procesiunea de anul acesta a junilor Braşoveni, din Duminica Tomii, va fi una îndoliată, după moartea celui considerat un „patriarh” al mişcării, profesorul Petru Istrati. „Mâine ne vom întâlni la o şedinţă să vedem cum vom onora acest trist eveniment. Vom purta nişte eşarfe negre în piept pentru omul ăsta, a făcut multe pentru noi”, spune Gheorghe Tănase de la Junii Albiori, una din cele 7 cete tradiţionale.
Petru Istrate, fostul director al Bibliotecii Judeţene şi preşedintele de onoare al Junilor Braşoveni, a ars de viu în propria casă, ieri seară. Istrate avea 77 de ani şi locuia pe strada Spătar Luca Arbore într-un imobil de patru etaje, lângă Liceul Pedagogic din Braşov. Din cauza unui scurt-circuit la televizorul din cameră, s-a declanşat un incendiu puternic. Pompierii au stins incendiul, iar echipe specializate cercetează modul în care s-a produs tragedia.
„L-am văzut că a ieşit pe balcon. Era în flăcări, îi ardea capul, era groaznic. Am strigat la el să se ferească să meargă pe partea cealaltă a apartamentului, nu ştiam dacă sunt flăcări şi acolo. I-am spus chiar să sară în copacul din faţa blocului decât să ardă. Am strigat, dar degeaba. Nu îmi vine să cred că s-a întâmplat aşa ceva. Este incredibil cum a ars de viu”, ne-a povestit Valentin Secară, locatar în blocul vecin.
Intervenţia pompierilor, îngreunată Petru Istrate locuia singur. În urmă cu patru ani i-a murit soţia. Fiica este plecată de multă vreme în America. Vecinii spun că Nea Istrate era unul dintre cei mai respectaţi oameni din Braşov. Mulţi ani a fost director la Biblioteca Judeţeană, iar apoi în ultimii ani de viaţă s-a ocupat de activitatea junilor. În ultima perioadă era tot mai abătut. „L-am văzut când a venit acasă. Era băut. Am văzut asta. Şi s-a dus în casă. La scurt timp a început să iasă fum de la el din apartament şi apoi flăcări foarte mari. Pompierii au venit târziu. Au trecut cam 15 minute până au ajuns”, ne-a mărturisit Elena Groza, locatară în blocul în care a izbucnit incendiul.
Locatarii au făcut aproape imposibilă intervenţia pompierilor. Zeci de maşini au fost parcate pe strada de acces către blocul unde a izbucnit incendiul. „În momentul în care noi am ajuns la faţa locului, accesul era practic blocat. Aleea era plină de autoturisme. Cu greu, locuitorii au venit şi au început să mute din autoturisme. Intervenţia în sine a fost destul de dificilă pentru că în apartament flăcările erau foarte mari, iar fumul gros. În interiorul locuinţei am găsit cadavrul carbonizat al unul bărbat”, a declarat locotenentul Maricel Rogină, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Braşov.
A reluat obiceiul junilor Pentru Istrate este cunoscut în Braşov pentru că a convins autorităţile comuniste să reia obiceiul coborârii junilor în cetate, încă din 1968. Petre Istrate s-a născut la 23 octombrie 1932, în satul Nepos, judeţul Bistriţa-Năsăud. În 1960 a venit la Braşov, unde a fost profesor de limba română şi economie politică, apoi inspector pe probleme de cultură al Inspectoratului Şcolar Braşov, a fost numit secretar al Comitetului Municipal de Cultură şi Artă Braşov, director al Bibliotecii Municipale Braşov şi director al Şcolii Populare de Artă.
În această calitate a convins autorităţile comuniste ale vremii să reia obiceiul coborârii junilor în cetate, în prima duminică după Paştele Ortodox. Duminica Tomii pică în acest an în 26 aprilie. După ce a ieşit la pensie, în 1990 a fost numit preşedinte de onoare al societăţii junilor braşoveni. Cu câteva luni înainte să moară a publicat cartea „Salvarea unui obicei românesc – Junii Braşovului”.
Amintiri din comunism La sfârşitul anilor ’60 autorităţile comuniste veniseră cu ideea ca junii braşoveni să poarte la procesiune, pe lângă steagul României şi steagul roşu comunist. „Ţin minte că abia atunci intrasem în juni, la Albiori. Junii s-au enervat când au auzit asta, au rupt steagul roşu. Ne ceruseră şi să nu mai zicem «Cristos A Înviat», cum e tradiţia. Coborârea Junilor în cetate e o chestiune religioasă legată strict de sărbătorile paştelui ortodox, nu puteam să trecem peste asta. Atunci comuniştii ne-au interzis şi a intervenit profesorul Istrate. Acesta insistat pe lângă comitetul de partid şi şi-a luat răspunderea pentru noi, că nu o să fie necazuri sau altceva la coborârea din cetate”, povesteşte junele Albior, Gheorghe Tănase.
Fiecare din cele 7 cete de juni - Tineri, Bătrâni, Curcani, Dorobanţi, Braşovecheni, Roşiori şi Albiori - are o organizaţie proprie cu preşedinte, secretar şi membri. Petre Istrati era preşedintele de onoare al junilor Dorobanţi şi Roşiori. Fiecare din grupurile de juni vor purta eşarfe de doliu la coborârea de duminica viitoare. „Este lucru care îl putem face din respect pentru omul acesta, pe care, câteodată, l-am uitat”, spune Tănase.
CITIŢI ŞI: