Judetul Bălți, cu o suprafață de 5.260 km², făcea parte dintre judetele Moldovei-de-Sus (oficial Basarabia de Nord), așezat la crucea a doua drumuri vechi: drumul Hotinului care străbate Moldova dintre Prut și Nistru prin mijloc și drumul Sorocăi care, prin orașul Bălți, ajunge la Iași.
Așa începe prezentarea județului pierdut din lucrarea „Țara Românească”, elaborată, în 1938 sub conducerea profesorului Dimitrie Gusti. Din aceeași sursă mai aflăm:
Relieful este un podis deluros (parte integranta din întinsul podis moldovenesc). Prin mijlocul judetului trece piezis de la NE catre SE, o culme înalta (200-300 m) si strâmta (4-8 km) care desparte bazinul Prutului de al Nistrului.
Înauntrul acestor doua bazine, numeroase culmi prelungi si mai rotunjite se ramifica, lasându-se în trepte, printre afluentii celor doua ape. De aici, aspectul valurat al reliefului acestui judet a carui unitate teritoriala, imperfecta, consta în faptul ca închide între granitele sale obârsiile celei mai întinse parti din vaile Basarabiei de Nord.
Aproape tot judetul e o stepa (cunoscuta stepa a Baltilor), care a produs si aici solul atât de fertil, cunoscut în stiinta sub numele de cernoziom « chocolat ».
Stepa Baltilor difera totusi de stepa Pontica fiind mai bogata în plante cu flori (de origine sarmatica) si foarte saraca în ierburi de origine meridionala. Padurea de stejar s-a pastrat numai pe câteva din dealurile înalte, situate în Nordul judetului.
Vechime și dezvoltare istorică
Judetul Bălți si-a luat numele de la orasul capitala. El a fost creat de Rusi, dupa anexarea Moldovei dintre Prut si Nistru, din partile judetului Iasi, trecute sub dominatia lor. I s-a dat drept capitala orasul Balti, proprietate particulara a unui oarecare Panaiot.
Dupa Unire, în loc sa fie trecut din nou judetului din care s-a desprins, judetul Bălți si-a vazut consacrata fiinta administrativa.
Starea populației
Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul Bălți număra de 386.476 locuitori.
La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Balti a fost de 429.638 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 43.162 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 11,2 %.
Economia
Asezat pe un pamânt deosebit de fertil, judetul Bălți este prin excelenta agricol. Productia sa agricola a dat nastere unei puternice industrii alimentare.
Citește și Ținutul arcașilor soroceni la 1937
Judetul ocupa o suprafata totala de 526.000 ha. Suprafata arabila este de 388.803 ha, adica 89,77% din suprafata judetului si 1,32 % din suprafata totala a tarii.
Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 13.615 ha, adica 3,50%, iar mica proprietate 375.188 ha, adica 96,50%. Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 326. 664 ha.
Plantele alimentare ocupa 10.025 ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 4.622 ha, cu o productie de 276.501 chint. (media la ha 59,8 chint.), în valoare de 35 mil. lei. Fasolea ocupa 2.898 ha, cu o productie de 23.018 chint. (media la ha 7,9 chint.) în valoare de 8 mil. lei. Pepenii verzi si galbeni ocupa 642 ha, cu o productie de 66.392 chint. (media la ha 103,4 chint.) în valoare de 10 mil. lei.
Cartofii printre porumb dau o productie de 10.175 chint. în valoare de 2 mil. lei, fasolea printre porumb da o productie de 6518 chint. în valoare de 2 mil. lei si dovlecii printre porumb dau o productie de 923.552 chint., în valoare de 46 mil. lei.
Plantele industriale ocupa 44.738 ha. Din aceasta suprafata floarea soarelui ocupa 40.228 ha, cu o productie de 364.920 chint. (media la ha 9,1 chint.), în valoare de 137 mil. lei . Cânepa ocupa 1497 ha, cu o productie de 10.268 chint. fuior (media la ha 6,8 chint.), în valoare de 36 mil. lei si 9182 chint. samânta (media la ha 6,1 chint.), în valoare de 4 mil. lei.
Sfecla de zahar ocupa 878 ha, cu o productie de 117.827 chint (media la ha 134,2 chint.) în valoare de 6 mil. lei. Soia ocupa 430 ha, cu o productie de 2.193 chint. (media la ha 7,5 chint.) în valoare de 2 mil. lei. Rapita ocupa 4.339 ha, cu o productie de 7.311 chint. (media la ha 1,7 chint.), în valoare de 4 mil. lei .
În judetul Bălți se gaseau în anul 1935 : cai 108.410, boi 134.341, oi 581.512, capre 6.485, porci 134.941, stupi sistematici 6.116, stupi primitivi 7.114.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric