Membră a CCR, Iulia Motoc explică ce înseamnă intervenţia Comisiei de la Veneţia şi a Uniunii Europene din această vară: "Curtea Constituţională, în componenţa din iunie 2012, se bucură de credibilitate internaţională"
"În Europa nu există control constituţional asupra deciziilor Curţilor Constituţionale. România a fost criticată pentru instituirea acestui sistem înainte de 2003, considerându-se că nu există un real control de constituţionalitate în momentul în care două treimi din Parlament pot infirma deciziile Curţii. Este de esenţa controlulului constituţional să nu existe un astfel de control", a declarat judecătorul constituţional Iulia Motoc pentru Evenimentul zilei. Frunda vrea să limiteze puterile Curţii Constituţionale
În toate statele, decizii foarte importante sunt luate de un număr restrâns de judecători, spune sursa citată. "Uneori, cum este cazul Curţii Constituţionale a Germaniei, deciziile au consecinţe nu numai pentru Germania, ci pentru întreaga Europă. În momentul în care o Curte Constituţională îşi pierde credibilitatea printr-un exces de politizare ea nu se mai bucură de susţinere internaţională. Faptul că, în această vară, Comisia de la Veneţia - care cunoaşte foarte bine deciziile Curţilor Constituţionale - dar şi Uniunea Europeană au intervenit în favoarea Curţii Constituţionale a României demonstrează că această Curte, în componenţa ei din iunie 2012, se bucură de credibilitate internaţională", a adăugat judecătoarea CCR. Membră a instanţei constituţionale care a fost supusă în această vară unei presiuni uriaşe, Iulia Motoc susţine că "orice restrângere a competenţelor unei Curţi Constituţionale este critică pentru că ea este interpretată ca o sancţiune la deciziile formulate anterior". Acest lucru nu s-a întâmplat numai în cazul României, dar şi al altor state. Augustin Zegrean: "Frunda vrea desfiinţarea Curţii Constituţionale" "Repet, este necesar să existe o procedură de selecţie a judecătorilor Curţii mult mai transparentă. În acelaşi timp este de dorit ca să existe între judecătorii Curţii magistraţi de carieră aşa cum există în marea majoritate a Curţilor Constituţionale europene. În anumite state ca Spania sau Italia este o cerinţă formulată expres, în altele au fost opţiuni de nominalizare ale partidelor şi de alegere a celor care deţin această competenţă", a mai declarat Motoc. Judecătoarea Motoc crede însă că nu ar fi indicat ca absolut toţi membrii CCR să fie magistraţi de carieră, explicând că acest lucru ar fi împotriva doctrinei kelseniene care stă la baza controlului de constituţionalitate în Europa. "Kelsen indica expres că acest acest lucru ar trebui evitat pentru că aceştia sunt numiţi de stat şi elaborarea unei doctrine constituţionale necesită ca judecătorii Curţii Constituţionale să fie profesori universitari. Din păcate, în România şcoala de drept public a fost inexistentă în timpul comunismului din considerente bine cunoscute şi a avut dificultăţi în a se dezvolta după căderea acelui regim. Este şi una dintre explicaţiile pentru care în România nu există o cultură a ceea ce înseamnă controlul de constituţionalitate", a subliniat Iulia Motoc.