Cadrele medicale, îngrijitoarele de copii şi bătrâni, ospătarii şi profesorii sunt cei mai deprimaţi angajaţi.
Program prelungit şi neregulat, relaţie tensionată cu şeful şi colegii, lipsa controlului asupra sarcinilor de serviciu, rutină, salariu mic în raport cu munca sunt factori ce predispun la depresie.
Conform unui studiu publicat în health.com, în topul "listei negre" se află domenii precum îngrijirea bătrânilor, baby-sitting, servicii catering şi restaurante, asistenţă socială şi sănătate. 11% dintre cei care lucrează în aceste domenii au avut, la un moment dat, cel puţin un episod depresiv.
"În multe dintre aceste meserii, angajatul îşi doreşte mai mult decât îi oferă mediul de lucru. Valorizarea lui este îngrădită de conflicte între el şi clienţii nemulţumiţi, de rutină, de poziţia de inferioritate sau de eşecuri (faptul că pacienţii mor şi nu poţi face nimic pentru asta). Cu cât aşteptările unei persoane sunt mai mari şi locul de muncă îi oferă mai puţin, cu atât persoana e mai predispusă la depresie", explică Lena Rusti, psiholog la Cabinetul Mentarex din Bucureşti.
Femeile, mai depresive
Adesea, cele mai depresive persoane sunt acelea aflate pe poziţii de execuţie, fără autoritate. În general, depresia poate fi moştenită genetic, şi este influ enţată de sex, temperament şi statut social, iar un job "nepotrivit" nu face decât să o agraveze.
Indiferent de ocupaţie, femeile sunt mai depresive decât bărbaţii. 14% este rata cea mai mare de depresie în rândul femeilor (ospătăriţe, barmaniţe, industria alimenatră), iar la bărbaţi maximumul este de doar 7% (artişti, entertaineri, jurnalişti, sportivi).
Iată principalele joburi care predispun la depresie:
1. Îngrijirea copiilor şi bătrânilor. O zi tipică de muncă presupune activităţi repetitive (hrănirea copiilor, îmbăierea lor).
2. Industria alimentară, restaurante. Ospătarii, barmanii, cei care lucrează în restaurante, hoteluri, în general, sunt prost plătiţi în raport cu munca depusă şi "primesc zilnic ordine". Intră în contact cu clienţi nepoliticoşi, sunt iritaţi şi presaţi de şefi şi sunt epuizaţi fizic, cauze suficiente pentru depresie. "Cu cât sunt mai multe conflicte şi în interior (care ţin de stima de sine a persoanei) şi de exterior (de relaţiile cu ceilalţi), cu atât persoana devine mai vulnerabilă", subliniază psihologul Rusti.
3. Asistenţă socială. Lucrătorii în domeniul social iau parte la suferinţa copiilor abuzaţi, familiilor neajutorate şi se implică emoţional. În plus, sunt prost plătiţi şi se confruntă cu birocraţie.
4. Personal medical. Medicii, asistentele, infirmierele au un program de muncă haotic şi au o responsabilitate mare. Meseria are şi "o parte întunecată": drame, traume, nefericire, boală, decese.
5. Artişti, scriitori, entertaineri. Aceştia nu au un loc de muncă stabil şi au câştiguri fluctuante, au în schimb un program haotic şi câteodată trăiesc în izolare. Sunt oameni capricioşi, labili psihic, cu un stil de viaţă dezorganizat şi suferinţe ascunse, netratate (aproximativ 9% dintre aceştia au raportat cel puţin un episod de depresie anul trecut).
"Artiştii sunt persoane cu personalităţi accentuate, cu trăiri şi comportamente care sunt semnificativ diferite de medie. Personalitatea lor i-ar face mult mai greu adaptabili într-un mediu rigid, profesional, în care regulile trebuie urmate", adaugă psihologul Elena Rusti.
6. Profesori. Aceştia sunt frustraţi că o zi de muncă nu se sfârşeşte după ce ies pe poarta şcolii şi continuă acasă. Au salarii mici şi sunt presaţi de elevi, de părinţi şi de conducere.
Alte domenii cu rată mare de depresie sunt secretariat şi administraţie, contabilitate, vânzări şi reparaţii. În toate aceste cazuri, volumul de muncă e mare, angajaţii au funcţii de execuţie, sarcinile sunt repetitive, sunt chemaţi doar în situaţii negative (instalatori), gestionează banii altora (contabili), iar câştigurile sunt fluctuante (vânzări).
"Meseria ideală e cea în care faci ceea ce ştii şi îţi doreşti. În plus, îţi place atât de mult încât simţi că ai face-o şi dacă nu ai fi plătit, alături de oameni care te valorizează.", LENA RUSTI, psiholog la Cabinetul Mentarex din Bucureşti
DOMENII CU MAI PUŢINI DEPRESIVI
Ingineria, arhitectura şi cercetarea
Cei care suferă de depresie cronică nu se vindecă dacă îşi schimbă jobul, însă anumite profesii sunt mai puţin stresante decât altele, spun specialiştii.
Potrivit unui sondaj din 2007, domeniile cu rata cea mai scăzută de depresie sunt ingineria, arhitectura şi cercetarea, pentru că presupun mai mult control asupra sarcinilor, mobilitate, interacţiune cu alte persoane şi diversitate.
Psihologul Lena Rusti, de la Cabinetul Mentarex din Bucureşti, schiţează meseria ideală: "E cea în care faci ceea ce ştii şi îţi doreşti, un lucru care îţi place atât de mult încât să simţi că l-ai face chiar dacă nu ai fi plătit, alături de oameni care te valorizează, sprijină şi alături de care ai acelaşi comportament suportiv şi deschis".
Pentru a face faţă stresului "la birou", acesta le recomandă depresivilor să identifice cauzele nefericirii şi să încerce să le schimbe. Dacă există însă limite peste care nu pot trece, ar trebui să ia în considerare schimbarea locului de muncă.