Sportul românesc este în regres general, iar 2016 a fost un an reprezentativ pentru situația mediocră în care au ajuns sportivii „tricolori”.
Măsura valorii a fost oferită de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, acolo unde România a stat mai rau ca niciodată. Doar 5 medalii au câștigat reprezentanții țării noastre, la cel mai important eveniment sportiv. Naționala feminină de spadă, compusă din Ana Maria Popescu, Simona Gherman, Loredana Dinu și Simona Pop a strălucit și a urcat pe cea mai înaltă a podiumului. O medalie de argint a fost adusă de perechea Florin Mergea / Horia Tecău, în proba de tenis, iar trei medalii de bronz au fost câștigate de canotoarele din barca de 8+1, Albert Saritov (lupte libere) și Gabriel Sâncrăian (haltere). Până la urmă, distincția lui Sâncrăian a fost retrasă, pentru că sportivul a fost depistat pozitiv.
Naționala feminină de handbal a fost creditată cu șanse la câștigarea titlului olimpic, dar a dezamăgit crunt în Brazilia și a încheiat competiția doar pe locul al 9-lea. „Tricolorele” n-au trecut de grupe și au trăit o rușine fără precedent, după eșecul suferit în fața Angolei, scor 19-23.
România n-a fost reprezentată la JO de naționala feminină de gimnastică. Doar Cătălina Ponor a luptat pentru o medalie, dar în finala de la bârnă a terminat abia pe poziția a 7-a. Marian Drăgulescu, singurul gimnast „tricolor” de la Rio a avut ghinion și a terminat al 4-lea în finala de la sărituri, la egalitate cu japonezul Kenzo Shirai, ocupantul locului al 3-lea. Niponul a pus mâna pe bronz pentru că a avut o execuție mai bună. După evoluțiile modeste din Brazilia, Alin Petrache, șeful COSR, a demisionat. Între timp, în urma alegerilor, locul său a fost luat de fostul scrimeur Mihai Covaliu, cel care a învins-o pe Gabriela Szabo.
Două dintre succesele importante bifate de sportul românesc, în 2006, au fost aduse de CSM București. Voleibalistele au câștigat Challenge Cup, după ce au trecut de turcoaicele de la Trabzonspor, scor 3-1, pe teren propriu, și 3-1 în deplasare. Interesant este că prima manșă a fost găzduită de sala unui mall din Capitală, pentru că nu s-a putut desfășura în Sala Polivalentă.
Cel mai răsunător succes al unei echipe de club din România a fost obținut, însă, de handbalistele de la CSM București. Româncele au câștigat în premieră Liga Campionilor, după ce au trecut în finală de unguroaicele de la Gyor ETO, scor 25-25 și 4-1. În acest sezon, după un start ezitatnt, CSM a reușit să se califice în Grupele Principale.
Și în 2016, Simona Halep a atras privirile majorității românilor, care au așteptat ca sportiva din Constanța să ajungă în finala unui turneu de Mare Șlem. Constănțeanca n-a impresionat, a fost urmărită de accidentări, și a cucerit trofeele de la Madrid, București și Montreal. La Australian Open a fost eliminată în primul tur, de chinezoaica Shuai Zhang, scor 4-6, 3-6, iar la Roland Garros a ajuns până în „optimi”, acolo unde a cedat în fața australiencei Samantha Stosur, scor 6-7(0), 3-6. A urmat turneul de la Wimbledon, acolo unde Simona a jucat dezinvolt și eficient până în sferturile de finală. Traseul său a fost blocat de nemțoaica Angelique Kerber, scor 5-7, 6-7(2). Tot până în „sferturi” a ajuns Halep și la US Open, dar în această fază s-a aflat față în față cu Serena Williams și a fost învinsă în 3 seturi, scor 2-6, 6-4, 3-6. Simona a încheiat anul pe locul al 4-lea și pare că și-a găsit stabilitatea la nivelul băncii tehnice, acolo unde colaborează cu australianul Darren Cahill.
În luna decembrie, polul de interes sportiv s-a mutat spre Campionatul European de Handbal, acolo unde naționala feminină anunța că se va revanșa, după eșecul de la Olimpiadă. Cu un nou selecționer – spaniolul Ambros Martin, cel care i-a luat locul suedezului Tomas Ryde – „tricolorele” au debutat cu un eșec în fața Norvegiei (21-23), dar s-au reabilitat cu Rusia (22-17) și Croația (31-26). În Grupele Principale, România a zdrobit Ungaria (29-21), a trecut de Cehia (30-28), dar a clacat în meciul decisiv cu Danemarca (17-21). Naționala a încheiat turneul pe locul al 5-lea, după o victore în jocul cu Germania, scor 23-22, și impresia lăsată a fost aceea că „am jucat ca niciodată, am pierdut ca întotdeauna