Unul dintre cei mai reputați experți români pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, a declarat că atacatorul din Noua Zeelandă a călătorit în România și în Bulgaria ca simplu turist. Potrivit acestuia, bărbatul nu era pe lista de supraveghere a serviciilor de informații din Australia sau Noua Zeelandă. Mai mult decât atât, atacatorul deținea şi un permis de port-armă.
„Individul, când a călătorit în România sau Bulgaria era un turist onorabil, nu era pe lista de supraveghere a serviciilor din Australia sau Noua Zeelanda, a primit permis de port - armă, a fost verificat, iar ai lui nu aveau ce să-i reproşeze.
Omul ăsta nu avea nicio problemă asupra lui când a călătorit în ţara noastră.”, a declarat Iulian Fota.
„Securitatea nu poate fi absolută nici măcar în ţările totalitare, nici ele nu au putut preveni atentate teroriste. Şi ei sunt vulnerabili, prin internet şi social media şi televiziuni, care sunt globale, oameni care nu au avut poate niciun contact fizic cu Orientul Mijlociu sau radicali din partea asta pot fi radicalizaţi.”, a spus Fota.
Iulian Fota a subliniat că atacul din Noua Zeelandă demonstrează că astfel de evenimente nu pot fi prevenite.
Fota a remarcat că atacatorul a trecut prin zone unde se manifestă chestiuni extremiste, fapt care ar fi putut contribui la situația din Noua Zeelandă:
„Arată că a trecut prin ţări care au avut şi ele antecedente extremiste, radicale, chiar şi de exagerări invocate pe creştinism, tot în contextul ăsta am văzut şi invocări ale domnitorilor români, care nu au lăsat Islamul să se extindă în această parte de Europa. S-a dus în zonele în care Orientul a încercat să cucerească Occidentul. Aşa îmi explic cele două trasee istorice, aici în Balcani – România, Serbia, Bulgaria, aşa ajungem şi la Erdogan care încerca să îşi facă un aliat din istorie, prin raportare la lupta istorică a poporului turc.”
Acesta crede că este vitală urmărirea traseului călătoriilor atacatorului pentru a obține informaţii relevante pentru înţelegerea situației în ansamblu, dar şi pentru finalizarea anchetei.
„Prin prisma unor atitudini din anii 30, a rolului tragic pe care mişcarea legionară l-a jucat în România, în anumite zone din Occident, suntem percepuţi de <bine> de tot felul de radicali şi extremişti”, a completat Fota.
„Includiv cazul de la Utrecht poate fi un răspuns individual al altui psihopat la atentatul din Noua Zeelandă. Radicalii se influenţează, se ajută, se potenţeaza unii pe alţii, chiar dacă sunt în antiteză se realizează o anumită complicitate”, potrivit Digi24.