"Aşa, din ce în ce mai dezvoltată cum e, televiziunea din România e tot mai specialistă în ceaţă".
Ca la fiecare tur de scrutin, televiziunile au început să-şi promoveze ziua de alegeri cu promouri şi comunicate de presă în care se anunţă „performanţele jurnalistice“ şi „desfăşurarea de forţe“ din 30 noiembrie.
Prima TV a fost, măcar o dată, prima, anunţând acum vreo zece zile un jurnal special, la ora 15.00.
Suspans. Ce spectacol, ce holograme vom vedea? Întâi, deschiderea secţiilor. Reporterii mai bâlbâiţi sau sâsâiţi din tura de dimineaţă vor relata că bătrânii votează devreme şi că la Cucuieţi s-a pierdut o ştampilă. O vedetă rebegită detaşată la Biroul Electoral Central ne va spune că s-a deschis, preşedintele BEC a venit, s-au tipărit X buletine de vot. Un analist de mărimea a doua (cei buni sunt păstraţi, ca şi reporterii care pot spune litera s, pentru prime-time) ne va povesti prin barbă că suntem nişte viermi dacă nu votăm.
Buletinul meteo se va încheia obligatoriu cu o formulă de genul: „E o zi însorită, bună pentru vot“ (dacă va fi soare). E bună şi ca să te sui în maşină şi să dai o fugă la munte, probabil că nu e gheaţă şi fraierii se vor înghesui la urne, nu pe DN 1.
La ora 11.00, BEC va da întâile estimări ale prezenţei. Primul politician a votat deja, e cel din 2004, 2000, 1996 şi 1992. El va spune că a votat pentru oameni, iar noi vom deduce că a votat pentru el însuşi. Urmează al doilea, al treilea, al cincilea, care au votat şi ei cu ei, cu noi, cu voi, cu toată lumea, pentru toată lumea.
Pe la ora 13.00 apar primele exclusivităţi palpitante: o criză de hipoglicemie la Cuca Măcăii, un preşedinte de secţie beat la Tichileşti. La 14.00, ONG-urile încep să sesizeze neregulile la vot, la Porumbeşti au sosit buletine imprimate din greşeală pe pănuşi de păpuşoi şi la Cotonogeşti s-au încăierat reprezentanţii a două partide, nu ni se spune care, că nu e corect, ne străduim să zărim un colţ de canadiană portocalie, roşie, galbenă sau albastră în cadru. Intră în tură reporterii şi analiştii de după-amiază. Procentele cresc, sunt mai mari sau mai mici decât în 2004 sau 2012, ceea ce e bine sau e rău. Bătaia de la Cotonogeşti e inadmisibilă, spun politicienii portocalii, galbeni, albaştri, roşii, nu noi am dat. CNA dă un comunicat şi toată lumea trece pe emisie alb-negru. Liderii politici încep să se strângă la sediile de campanie, unde se privesc pe ei înşişi la televizor cum se privesc la televizor. Cristian Tudor Popescu e apucat de păr de două televiziuni, care trag de el în acelaşi timp pentru emisiunea de la 21.00. Posturile mai înstărite dau exit-pollul, celelalte dau posturile mai răsărite. Câştigătorul este...
...nu putem spune de pe-acum, dar contează? Se va şti de pe la ora 17.00, nu 21.00, când pe internet şi SMS vor începe să circule procentele. Iar aceasta nu e singura ştire care va lipsi de la televizor. Nu se va spune nimic despre banii pe care i-au luat televiziunile de la politicieni în campanie. Nici despre filiala din Verzeşti a partidului mov, care a fugit în păr la partidul vişiniu, ca toate filialele. Fluturaşii cu infamii care vor burduşi cutiile poştale sunt interzişi, e propagandă. Dacă, şi numai dacă vom avea mare noroc, poate vom vedea una din sutele de mii de sacoşe cu ulei, euro, DVD playere şi naiba ştie ce mai dau politicienii pe vot. Prin grupurile de montaj ale posturilor TV circulă un cuvânt inventat, pentru cazurile când se ascunde prin înceţoşare identitatea (deci figura) minorilor prezentaţi într-o situaţie care-i defavorizează: „Blurează-l“. Aşa, din ce în ce mai dezvoltată cum e, televiziunea din România e tot mai specialistă în ceaţă.
Recomandările noastre
