Cristian Badilita a explicat de ce Iuda e un personaj care face bestseller din orice roman.
In conferinta „Iuda si Maria-Magdalena, intre damnare si reabilitare”, sustinuta ieri, la Teatrul National, istoricul si teologul Cristian Badilita a subliniat faptul ca boomurile mediatice cu „Evanghelia dupa Iuda”, aparute in ultima vreme, sunt traduceri la mana a doua din engleza, fara nicio valoare stiintifica.
In textul aprocrif original, scris in limba copta, aceasta reabilitare a lui Iuda nu se regaseste. Badilita a remarcat ca tanarul Alin Suciu este unul dintre specialistii care se ocupa de textul aprocrif, alaturi de alti coptizanti si istorici ai gnosticismului de la Universitatea Laval, din Canada.
De asemenea, teologul a subliniat ca Maria-Magdalena nu e nici tarfa, dar nici zeita, asa cum apare in „Codul lui Da Vinci” al lui Dan Brown.
EVZ: Cand se va publica manuscrisul original al „Evangheliei dupa Iuda”? Cristian Badilita: Manuscrisul inca n-a fost publicat, in copta, si nici nu va fi prea repede, din tot felul de motive cabalistice. Asadar se lucreaza nu pe manuscris, ci pe transcriere la mana a doua. Apoi, exista o seama de pasaje neclarificate de specialisti.
„Bucataria” specialistilor abia a inceput. Tapajul mediatic este pur si simplu absurd, atata vreme cat textul respectiv se afla, din punct de vedere stiintific, „in gaoace”. Toate cartile aparute in Romania sunt traduceri la mana a zecea din engleza, nu au vreo valoare stiintifica, iar reabilitarea lui Iuda, despre care se vorbeste pe coperta patru a acestor carti nu se regaseste in textul original.
De ce a trebuit ca Iuda sa fie reabilitat? Una dintre trasaturile literaturii gnostice (si se pare ca Evanghelia dupa Iuda ilustreaza acest curent) este inversarea functiilor personajelor biblice. Iuda se inscrie in aceasta serie de personaje-negative, care-si schimba, in gnosticism, polaritatea.
Citind insa traducerea franceza cu atentie nu am descoprit nicio urma de pozitivitate in figura lui Iuda. Revalorizarea lui tine mai degraba de ideologia dominanta astazi, cand toate personajele detestate de Traditie devin din raufacatori victime. Iuda trebuie reabilitat de neopagani pentru ca a fost condamnat de Biserica.
Textul „Evangheliei dupa Iuda” contrazice aceasta cheie de lectura ideologica. In al doilea rand, ideea ca Iuda a conlucrat la mantuirea neamului omenesc este o idee din Noul Testament. Iisus ii spune clar, dupa Cina cea de Taina: „Fa ce trebuie sa faci!”. Adica il ia drept complice.
Care este „reteta” crearii apocrifelor? De patruzeci de ani se tot publica zeci de asemenea texte, neconforme cu linia canonica. Acum, in contextul noului „scandal”, ma simt dator sa apas pe ideea relativizarii acestor texte.
Toti autorii lor pleaca in mod sistematic de la un episod, un amanunt, o sugestie, din textele devenite canonice (Matei, Marcu, Luca, Ioan). Acestea nu pot acoperi, in expresia lor adesea lapidara, toate aspectele unei biografii sau ale unei scene. Apocrifele vin si umplu aceasta „gaura neagra”.
Ar trebui Biserica sa ia o pozitie fata de aceste texte?O parte din vina acestei hipervalorizari a unor apocrife o poarta si Biserica oficiala - Biserica inteleasa ca institutie, nu ca si corp mistic al lui Hristos.
Daca in facultatile de teologie ortodoxe, in primul rand (catolicii sunt cu mult inainte), s-ar studia apocrifele crestinismului timpuriu dupa o metoda istorica si filologica riguroasa si fara resentiment, cred ca tensiunile s-ar diminua din start. Teologia, in secolul XXI, incepe cu istoria si filologia. Cel putin asa stau lucrurile in toate centrele europene din Vest.
Traseu
Studii la Sorbona
Cristian Badilita, in varsta de 39 de ani, absolvent de limbi clasice, este doctor in istoria crestinismului timpuriu al Universitatii Paris IV - Sorbona. Coordoneaza traducerea „Septuagintei”. Are publicate numeroase carti, dintre care ultima este „Singuratatea pasarii migratoare”.
Documentarul „Evanghelia dupa Iuda”, realizat de National Geographic, a atins, la noi, un rating de 327.000 de telespectatori, pe 9 aprilie 2006. Anul trecut, au aparut cartile „Evanghelia dupa Iuda” si „Evanghelia pierduta”, iar in mai apare „Evanghelia dupa Iuda”, de Jeffrey Archer.