Administraţia Străzilor va angaja experţi pentru a afla istoricul pierdut al reabilitării podurilor nesigure. Pe ele trec zilnic mii de maşini.
Autorităţile locale din Capitală vor plăti 600.000 de euro unei firme care să reconstituie istoricul tehnic a peste 22 de poduri din Bucureşti, care trebuie reabilitate. Motivul: "trecutul" construcţiilor, mai exact, datele tehnice care ar trebui să arate cât sunt de şubrede, când şi cum au fost construite, nu se regăseşte printre documentele deţinute de Administraţia Străzilor Bucureşti (ASB).
Reprezentanţii ASB au întocmit deja documentaţia de atribuire a contractului. În document este specificat că "ASB nu deţine în acest moment un portofoliu istoric care să permită respectarea unui program de întreţinere în conformitate cu Legea 10/1995, privind calitatea în construcţii şi a eurocodurilor SR EN 1991, 1992, 1993 în vederea desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă şi confort".
Toate cele 22 de poduri, puncte-cheie în trafic, sunt între timp traversate zilnic de mii de maşini. Printre primele care riscă să se prăbuşească se numără cel de la Eroilor, arată specialiştii.
Podul Eroilor ar putea cădea primul
EVZ a relatat încă din luna iulie, ca un exemplu relevant al situaţiei acestor puncte de trecere, că din Podul Eroilor se desprind deja ţevi şi plăci din beton. În plus, construcţia a început să cedeze sub greutatea zilnică la care este supusă, iar în carosabil au apărut fisuri adânci.
Potrivit lui Sebastian Pop, inginer în construcţii de drumuri şi poduri, autorităţile ar trebui să remedieze de urgenţă "defecţiunea" de la Eroilor, având în vedere faptul că este unul dintre cele mai tranzitate puncte din Capitală.
"Trebuie făcută o expertiză pentru a stabili din ce cauză au căzut ţevile şi bucăţi din pod şi pentru a stabili dacă e afectată structura de rezistenţă", explica inginerul pentru "Evenimentul zilei". La acea dată, Alina Roman, directoarea ASB, nu se arăta prea îngrijorată şi declara că se bazează pe expertizele realizate în 2009, care prezentau starea construcţiei drept "satisfăcătoare".
Dacă atunci Alina Roman susţinea că structura de rezistenţă nu e afectată, acum câteva zile directorul administraţiei s-a răzgândit şi a anunţat că face licitaţie ca să angajeze o firmă în vederea întocmirii "Documentaţiei tehnice privind obţinerea autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru podurile de pe raza Municipiului Bucureşti. Expertize tehnice şi soluţii de reabilitare a podurilor".
"Nu poţi să intervii la structură, dacă expertiza spune că nu e nevoie, ar fi considerate cheltuieli fără folos. Vom interveni punctual, pentru a remedia problema apărută", a declarat Alina Roman.
"Acum, nu deţinem un portofoliu istoric care să permită un program de în treţinere.“ ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR, BUCUREŞTI
ÎN PERICOL
Lista "neagră" a podurilor Capitalei
Problema specialişilor din cadrul Administraţiei Străzilor, care urmăresc refacerea acestor construcţii, începe de la faptul că nu se mai cunoaşte niciun detaliu din istoricul reabilitării lor.
Pe lista Administraţiei figurează toate podurile care trec peste râurile Dâmboviţa şi Colentina - în lungul cărora se întind şi lacurile Herăstrău, Floreasca, Tei şi Colentina.
Concret, lista "neagră" cuprinde podurile:
- Insula,
- Ciurel,
- Grozăveşti,
- Cotroceni,
- Eroilor,
- Opera,
- Hasdeu,
- Izvor,
- Opereta,
- Piaţa Unirii,
- Podul Marăşeşti
- cele de la Timpuri Noi,
- Mihai Bravu,
- Vitan Bârzeşti,
- Băneasa,
- Bordei,
- Floreasca,
- Lacul Tei,
- Toboc,
- Colentina,
- Pantelimon
- Lacul IOR.