Fuziunea Universității de Medicină din Tîrgu Mureș cu Universitatea „Petru Maior” înseamnă și îmbogățirea colecției de cărți vechi și rare, care a ajuns la 300 000 de exemplare. Zilele trecute, în Sala Muzeu a Bibliotecii Medicale a fost deschisă expoziția „Istoria Medicinei”, o revelație pentru iubitorii de carte veche și de informații inedite despre felul cum se practica medicina în urmă cu sute de ani.

Vedeta expoziției este o carte de acum 500 de ani, în care sunt descrise procedurile prin care se poate scăpa de dureri și de ulcer. „Epitome opusculi de curandis pustulis” de Laurentio Phrisio, din anul 1532, este cea mai veche carte expusă. „Este o carte scrisă în limba latină, în traducere, «Mici scrisori despre tratarea ulcerului și a durerilor». Este scrisă de Laurentio Phrisio și este mândria noastră. A fost donată în 1945”, a explicat Anamaria Helgiu, directoarea Bibliotecii.

 

Sfaturi medicale despre îmbrăcăminte

În colecţie mai există 11 titluri de carte din anii 1532 - 1572 şi 10 titluri din 1606-1699, dar și o foarte bogată colecție de cărți mai noi, însă tot foarte vechi. De exemplu, o lucrare de mare valoare este prima ediţie a „Farmacopeea Română” din 1862, tipărită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, o ediţie bilingvă, în latină şi română.

O carte mai nouă, tipărită în urmă cu 173 de ani, arată modul de practică al medicilor de casă. În cele 7 capitole sunt descrise sfaturile acestora legate de dietetică, îmbrăcăminte, îngrijirea lăuzei, creşterea copiilor, boli cronice, chirurgie şi folosirea medicamentelor. Lucrarea, care se numește „Practica doctorului de casă”, a fost tipărită în 1845 la București.

 

Medicul care a făcut minuni fără antibiotice

O altă carte carte rară descrie etapele prin care a trecut Transilvania până a scăpat de ciumă. „Historia pestis Transilvaniae” (Istoria Ciumei în Transilvania) a fost scrisă de Adam Chenot în 1770. Autorul s-a născut în Belgia, a făcut cursurile Facultății de Medicină din Viena, după care a fost trimis în Transilvania să ajute la stingerea epidemiei de ciumă. După ce a reușit să oprească flagelul care ucidea mii de oameni a fost numit medicul șef al Transilvaniei. Denumirea oficială era protomedic.

Transilvania a fost decimată de epidemii de ciumă succesive, cea mai gravă fiind între 1755-1757. Graţie măsurilor cerute de medicul Adam Chenot, epidemiile din 1770, 1771 şi 1786 au fost mai restrânse. Într-un raport din 27 octombrie 1764, medicul a cerut Comisiei Sanitare ca tot sistemul de carantină să se muleze pe cel apusean, adică să prelungească perioada de carantină și să restricționeze călătoriile.

Sala Muzeu de Istoria Medicinii şi Farmaciei gazduieşte, alături de cărţi, diferite instrumente şi obiecte specifice activităţilor medicale şi farmaceutice din secolele trecute: aparate şi instrumente medicale şi chirurgicale (seringi, ferăstraie, aparate de inhalare a aburului), cutii pentru medicamente, vase farmaceutice, pipete din sticlă, balanţe farmaceutice, cutii de farmacie homeopată portabilă, parafe din lemn, o casă de marcat.

În anul 2000 a început informatizarea Bibliotecii, acum jumătate din cartea veche este digitalizată și poate fi consultată de public. Celelalte pot fi doar admirate fără să fie atinse.