Publicaţia israeliană Haaretz informa miercuri că cei doi cetăţeni israelieni, angajaţi ai companiei private de investigaţii Black Cube şi arestaţi în scandalul spionării şefei DNA, sunt reprezentaţi de celebrul avocat Mordechai Tzivin. Acesta este nimeni altul decât fostul avocat al lui Omar Hayssam.
Flux24.ro face o serie de dezvăluiri interesante în ceea ce-l priveşte pe Mordechai Tzivin, menţionând totodată că recursul celor doi israelieni arestaţi la Bucureşti va fi dezbătut în câteva zile.
“La un moment dat a fost văzut și în apropierea lui Mihai Răzvan Ungureanu, actualul director al SIE. Mordechai Tzivin este un avocat cu influență în Israel, unde are conexiuni în Knesset, parlamentul israelian, cu mai toate partidele. El a lucrat pentru mai mulți israelieni arestați în străinătate, printre care locotenent-colonelul (r.) Yair Klein, fost Mossad, arestat în 2007 la Moscova și care era dorit ca agent de CIA, iar Mossad nu dorea să se implice în caz. El a fost eliberat în urma unui recurs al avocatului Mordechai Tzivin. De altfel, Mordechai Tzivin are legături multe la Moscova. inclusiv cu apropiații lui Putin. El este influent în cadrul delegațiilor rusă și spaniolă în Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU”, scrie flux24.ro.
În ce priveşte apropierea dintre MRU şi avocatul Mordechai Tzivin, fostul deputat pesedit Ion Stan preciza în 2012: “Mihai Răzvan Ungureanu a facilitat vizitarea în detenţie a lui Omar Hayssam de către avocatul Mordechai Tzivin. „Comentatorul” ne precizează că vizita fără martori a avocatului Mordechai Tzivin a fost anterior pregătită, prin defectarea instalaţiilor de interceptare pe care SRI le montase în celula/rezervă de spital a teroristului Omar Hayssam, defecţiune care a constituit subiectul unor reproşuri foarte dure pe care răposatul Radu Alexandru Timofte, directorul SRI, le-a adresat, fără perdea, atât adjunctului său, generalul ing. Dumitru Zamfir, cât şi ministrului de Interne Vasile Blaga şi chestorului şef Virgil Ardeleanu, şeful lui „doi şi-un sfert”, autorul comanditar al defectării instalaţiei, dar şi al mutării teroristului într-o altă celulă, în eventualitatea că SRI ar interveni pentru remedierea defecţiunii, ceea ce s-a şi întâmplat”.
Cei doi angajați ai firmei israeliene Black Cube, arestați preventiv în dosarul de hărțuire a procurorului șef al DNA, sunt Ron Weiner şi David Geclowicz. Ei au fost prezentaţi în faţa unui judecător de drepturi şi libertăţi la Tribunalul Bucureşti, în data de 3 aprilie, când li s-au emis mandate de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile. În mandatul emis pe numele lui David Geclowicz este descrisă modalitatea în care au acţionat cei doi angajaţi Black Cube, care căutau să obţină orice informaţii de natură a o compromite pe şefa DNA.
Ron Weiner avea un rol precis trasat de către directorii Black Cube, Dan Zorella și Avi Yanus: el răspundea de partea tehnico-informatică a activităţii, deţinând cunoştinţele informatice necesare pentru a lansa atacuri cibernetice.
Celălalt membru al echipei Black Cube, David Geclowicy, era cel care răspundea de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi din anturajul Laurei Codruţa Kovesi, el având misiunea de a obţine adresele exacte de e-mail.
Odată obţinute, cei vizaţi au primit mesaje înşelătoare conţinând link-uri care i-au determinat să îşi introducă user-ul şi parola. În această modalitate, cunoscută drept „phishing”, datele au ajuns la Ron Weiner, care a copiat pe propriul sistem corespondenţa privată a acestora.
După ce informaţiile au fost preluate de întreaga presă, DIICOT a dat publicităţii un comunicat în care informează că hackerii israelieni au fost arestaţi pentru infracţiuni informatice. „În cauză, există suspiciunea rezonabilă că pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul unei firme israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel cât şi în Londra/UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi cei doi inculpaţi, WEINER RON şi GECLOWICZ DAVID au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii mai multor infracţiuni, respectiv infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice (...)”, se arată în comunicatul DIICOT.