Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a evitat, din nou, să se pronunţe cu privire la impactul pe care îl va avea majorarea salariilor din sectorul public, aprobată în Parlament, asupra macrostabilităţii economice, pe motiv că actul normativ nu este încă promulgat, dar a făcut trimitere la experienţele anterioare din anii electorali, când anumite măsuri populiste au fost reversate după alegeri.
"Întrebaţi istoria, pentru că am mai trecut prin perioade electorale şi după alegeri s-au luat anumite măsuri. Noi, ca bancă centrală, evităm să facem comentarii. Să vă uitaţi în istorie, să vedeţi variante de a soluţiona (astfel de probleme -n.r.)", a declarat astăzi Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei, potrivit Agerpres.
Potrivit acestuia, impactul acestor măsuri va putea fi detaliat numai după ce va exista configuraţia bugetară pe 2017, pentru a vedea cum se vor înscrie în construcţia bugetară.
"Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu. Dar noi, economiştii, discutăm pe bază de cifre, pe care în acest moment nu le avem", a mai spus Isărescu.
Referitor la măsurile cuprinse în Codul Fiscal, programate să intre în vigoare la începutul anului viitor, respectiv reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a supraaccizei la carburanţi, guvernatorul BNR a spus că o eventuală amânare a lor ar avea la bază decizii politice, pe care BNR nu are cum să le anticipeze.
Valul de modificări aduse de Parlament Ordonanţei de Urgenţă nr. 20 referitoare la salarizarea în sectorul bugetar înseamnă un impact bugetar suplimentar de 2,9 miliarde de lei net iar amendamentele viitoare adaugă alte 2 miliarde de lei, a arătat ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru.
Potrivit acestuia, Guvernul, prin Ordonanţa 20, a crescut cu 15% salariile în domeniul medical şi cu 10% în medie în învăţământ. "Ceea ce se discută acum sunt creşteri adiţionale, sunt creşteri de 15% în sănătate, 15% în Educaţie, 25% la Casa de Asigurări. Aceste lucruri sunt în plus. Reprezintă 15% peste 15% în cazul Sănătăţii. Vreau să atrag atenţia asupra unor lucruri care nu s-au spus. Revendicările salariale priveau un personal care nu fusese inclus, cum ar fi personalul TESA sau asistenţii medicali, despre care pot înţelege că au nevoie de salarii mai mari, dar când ajungi să creezi o creştere de 15% peste creşterea de 15% pentru categorii care nici măcar nu erau în revendicările salariale ai un mare semn de întrebare", a precizat Pîslaru.