Şeful BNR crede că, pe viitor, instituţiile bancare străine care deţin sucursale în România ar putea scădea din finanţări.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, se teme că băncile-mamă care au sucursale şi în România nu vor mai fi atât de generoase când va veni vorba de finanţarea lor.
„Am făcut un inventar al finanţărilor şi am văzut structura echilibrată şi eficientă, atât în ceea ce priveşte finanţările pe termen lung, cât şi pe termen scurt, fără clauze periculoase, iar în lunile care au trecut - de exemplu în octombrie -, multe bănci au reacţionat corect şi nu numai că nu au retras bani, dar au întărit finanţările către subsidiarele din România“, a spus Isărescu.
Cu toate acestea, el a mai amintit că „acest lucru nu înseamnă că avem certitudinea că liniile respective de finanţare vor fi înnoite odată ajunse la scadenţă“.
„Avem certitudinea că va fi o mai mică generozitate din partea băncilormamă anul viitor“, a mai spus Isărescu.
Guvernatorul a menţionat că „este o dovadă de continentalism“ faptul că peste 90% din instituţiile financiare de creditare şi activitatea bancară domină sistemul financiar. „BNR a menţinut regulile prudenţiale extrem de stricte, în contextul neîncrederii cu care a fost privită România de principalii parteneri şi instituţii financiare internaţionale“, a mai spus şeful BNR. Moody’s, mai obiectivă decât S&P şi Fitch
Guvernatorul a atras atenţia şi asupra evaluărilor oferite de Moody’s, catalogându-le drept mult mai plauzibile decât cele oferite de Standard& Poor’s şi Fitch.
„O scădere drastică a creşterii economice, spre recesiune, este o judecată mai apropiată de un scenariu plauzibil decât rapoartele Fitch şi Standard& Poor’s, care au retrogradat România din categoria investment grade“, a spus Mugur Isărescu, acuzând că a reduce ratingul unei ţări fără să iei în calcul datoria publică a statului este un lucru nefondat.
Cele mai recente date ale Moody’s arată că economia noastră va intra în recesiune anul viitor. Potrivit agenţiei de evaluare, se va înregistra o descreştere a PIB-ului de 0,3%, iar deficitul de cont curent va coborî brusc, de la 13,5% din PIB la 8,2%.
EFECTE
Rata şomajului va creşte anul viitor
Şomajul fricţional (defineşte persoanele aflate în tranziţie între slujbe) va creşte cu certitudine, spune Isărescu. Acelaşi lucru se va întâmpla şi cu şomajul structural (este definit de dezechilibrul dintre cererea şi oferta de muncă). Pentru a ţine în frâu rata şomajului, România va avea nevoie de flexibilitatea legislaţiei muncii şi de reforme structurale. Guvernatorul a exemplificat că dacă o fabrică auto Mercedes va reduce producţia cu 30%, o fabrică de volane de aceeaşi marcă va fi afectată în egală proporţie.