Emilian Isaila: "Revolutia din 1989 seamana cu Dan Iosif. Stim foarte putine despre amandoua."
Dan Iosif a fost unul dintre eroii baricadei de la Intercontinental in noaptea de 21 spre 22 decembrie. Iar rezistenta celor cateva zeci de oameni in fata tancurilor a dat forta si incredere celor care au iesit in strada a doua zi si a facut posibila debarcarea rapida a lui Ceausescu.
Dan Iosif a fost un erou care a dezamagit. De fapt, asta se intampla intotdeauna cu eroii care supravietuiesc. Au prostul obicei de a nu se ridica la nivelul asteptarilor, la nivelul faptelor lor de legenda.
Dan Iosif, imediat dupa plecarea dictatorului, a intrat in trena lui Ion Iliescu, i-a imprumutat aura lui de revolutionar, a ajutat vulpea comunista sa se transforme in lup si, in schimb, s-a inconjurat de privilegii.
Cainele de paza al lui Ion Iliescu si-a sfarsit viata din pozitia de deputat PSD fara a fi jucat vreun rol politic in istoria recenta a tarii. Nu s-a remarcat decat prin scandaluri si nu a reusit niciodata sa-si depaseasca statutul de „smecher de cartier”.
Un erou care a rezistat la Inter atunci cand toata lumea s-a inchis in case de frica Securitatii a fost ucis de viata dezordonata pe care a dus-o in democratia pentru care a luptat. Putina lume stie ca Dan Iosif s-a remarcat si dupa cutremurul din 1977, fiind unul dintre salvatorii care au cautat printre daramaturi eventuali supravietuitori. „Informatia Bucurestiului” a publicat la acea vreme un articol laudativ la adresa lui.
Tras la fata, cu riduri adanci si cearcane, cainele de paza al lui Ion Iliescu parea ca nu doarme niciodata si ca abia a parasit o petrecere. A raspuns prezent la toate actiunile misterioase de consolidare a puterii lui Ion Iliescu de la inceputul anilor ‘90. Prima lui actiune de forta fiind aducerea muncitorilor de la IMGB in Piata Victoriei, in data de 28 ianuarie 1990, la mitingul de sustinere a partidelor istorice pentru formarea primului parlament (CPUN).
A fost implicat alaturi de Voican Voiculescu in evenimentele tenebroase din noaptea de 13 spre 14 iunie, cand au fost atacate sediul Ministerului de interne, al SRI si alte institutii, „creandu-se cadrul”, cum ar spune Iliescu, pentru venirea minerilor.
Cainele de paza a dus cu el in mormant multe secrete. A fost martor la evenimente importante din viata sefului sau de dupa 1990, dar a evitat intotdeauna sa povesteasca. Si-a facut mereu datoria de a-l apara, fiind un servitor credincios caruia ii placea sa petreaca.
De acelasi autor, cititi si blogul „Stockholm 330”, la www.evz.ro/isaila