Emilian Isaila: "Hotii de biciclete au disparut din oras. Probabil, s-au mutat in Amsterdam. Ce naiba sa faca in Bucuresti?"
Nu mai sunt biciclete pentru ca n-ai ce face cu ele. Dungile de vopsea galbena de la „asa-zisa pista pentru biciclisti” sunt sinistre. Seamana cu desenele facute de politie pe asfalt pentru a fixa locul in care a fost descoperit un cadavru.
In aglomeratia ce pare ca a inghitit toata energia orasului, te intrebi daca va mai exista vreodata o situatie mai buna. Fiecare sofer ce se urca dimineata in masina si pleaca
de-acasa, in mod sigur, are ceva important de facut, dar nu atat de important incat sa nu „suporte amanare”, pentru ca va intarzia orice-ar face. De fapt, oricata bunavointa am avea, nu putem acuza decat administratia locala. Nu exista transport in comun de suprafata, nu exista transport subteran, mai nou nu mai exista strazi.
Cu toate intentiile bune ale primariei, cred ca aceasta institutie a ratat magistral sa rezolve problemele orasului. De acord, poate anul viitor o sa se circule mai bine, poate peste doi ani Bucurestiul va fi un oras prietenos, poate o sa avem transport in comun eficient si o sa renuntam la automobile, dar, pana una alta, acestea sunt doar promisiuni.
Marele esec al primarului Videanu este acela ca nu a reusit sa administreze refacerea orasului astfel incat sa ofere celor care traiesc aici o sansa sa poata ajunge la serviciu, sa-si poata duce copiii la scoala sau sa-si poata vizita parintii in varsta ce locuiesc in Militari sau Drumul Taberei.
Sunt un sustinator al modernizarii orasului, dar nu voi fi niciodata un sustinator al haosului. Iar in Bucuresti e haos. Sunt de acord sa ma trezesc mai devreme cu o jumatate de ora ca sa ajung la serviciu, dar nu sunt de acord sa-mi petrec seara in intersectii sau sa nu pot merge la teatru din cauza faptului ca nu am cum sa ajung in centru.
Cred ca administratia orasului, inainte sa sape o groapa in asfalt, trebuia sa se gandeasca la ce se intampla cu traficul din zona. Strategia folosita de Videanu este una sinucigasa. Sa incepi toate proiectele odata fara sa stii cu exactitate cand termini mi se pare cel putin o actiune irationala. Nu credeam ca vreodata o sa-mi fie dor de hotii de biciclete.
De acelasi autor, cititi si blogul „Experimentul Budapesta”, la www.evz.ro/isaila.