PENTRU A SCĂPA DE DOSARUL DE INFORMATOR. Fostul ministru al justiţiei ar fi ajuns la performanţa de a-şi schimba scrisul, la vârsta de 70 de ani, pentru a demonstra că nu a dat note informative Securităţii, cum susţine CNSAS.
Fostul ministru al justiţiei Rodica Stănoiu ar fi ajuns la performanţa de a putea să scrie cu totul altfel pentru a demonstra că nu a fost informatoare a Securităţii. Teoria este susţinută de un expert criminalist autorizat, specializat în străinătate, care a avut la dispoziţie toate documentele aflate în dosarul din instanţă al acesteia, constituit în procesul ei împotriva CNSAS.
Expertul consultat de EVZ susţine că, în România, este primul caz de deghizare a scrisului pe care îl întâlneşte în câţiva zeci de ani de activitate. "Este foarte greu, dar nu imposibil. Cu mult exerciţiu şi cu multă voinţă poţi ajunge, cum a ajuns doamna Stănoiu, să scrii în două feluri", susţine expertul, ce a dorit să-şi păstreze anonimatul.
"Îţi unghiularizezi scrisul, micşorezi viteza de scriere, schimbi înclinaţia, faci scriere tocată, literă cu literă, modifici dimensiunile scrisului etc. (...) Stereotipul dinamic al persoanei joacă însă feste la un moment dat, căci, aşa cum nu există crimă perfectă, nu există nici deghizare perfectă. E aproape imposibil să nu scape la un moment dat o grupare de litere la fel ca în scrisul la care vrea să renunţe", mai arată expertul.
INEC, expertiză favorabilă
Ipoteza deghizării a fost avansată, încă din 2009, ca explicaţie pentru scrisul diferit din documentele din dosar, într-o expertiză extrajudiciară. Comparaţia s-a bazat pe cele 17 note informative semnate "Sanda", pe care CNSAS i le atribuie Rodicăi Stănoiu, pe trei documente interne de la Institutul de Cercetări Juridice (ICJ), unde fostul ministru a fost cercetătoare, pe un document semnat ca ministru de Stănoiu, precum şi pe documentele din dosarul a cesteia de la Paşapoarte.
- Rodica Stănoiu reclama la Securitate şi bijuteriile amicelor
Prima constatare a fost că cele trei documente de la ICJ este foarte probabil să fi fost scrise cu acelaşi pix, deşi din context reieşea că sunt datate pe parcursul a trei decenii. Cât priveşte notele informative, expertiza a arătat că sunt scrise de aceeaşi persoană care a scris şi documentele din dosarul de la Paşapoarte al lui Stănoiu şi de aceeaşi persoană care a semnat ca ministru al justiţiei. Expertiza arăta că mai multe elemente de asemănare conduc la ipoteza că şi documentele de la ICJ ar fi putut fi scrise şi ele, deghizat, de aceeaşi persoană. O expertiză ulterioară, realizată de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC), care a comparat doar notele informative şi înscrisurile de la ICJ, a arătat însă că sunt scrisuri diferite. CNSAS a cerut ulterior să se repete expertiza judiciară ţinând cont şi de documentele de la Paşapoarte.
Rodica Stănoiu le-a catalogat ca fiind un fals ordinar şi a cerut, în replică, să se ia în calcul şi declaraţia de avere din 2006. Tocmai această declaraţie demonstrează însă fără dubiu, spune expertul consultat de EVZ, că Stănoiu a reuşit să-şi schimbe scrisul. Ce a dus la această "demascare" a fost o bâlbâială a Senatului, care a transmis instanţei două documente: copia conformă cu originalul a declaraţiei de avere şi apoi presupusul original, cu scrisuri diferite.
"În mod cert şi evident, declaraţia aşa-zis originală (trimisă de Senat instanţei - n.r.) este scrisă de aceeaşi persoană care a scris şi documentele de la ICJ. Este un scris deghizat al persoanei care a scris şi toate celelalte documente, deci al Rodicăi Stănoiu", zice expertul. "Nu am cum să comentez asemenea prostii. Apucaţi-vă să faceţi articole de science-fiction", a ripostat ieri Rodica Stănoiu.
O NOUĂ EXPERTIZĂ
Stănoiu, la mâna INEC, creat de ea
Expertiza în care se va folosi declaraţia de avere buclucaşă a Rodicăi Stănoiu se va face, foarte probabil, tot de INEC, creat în 1998, în subordinea Ministerului Justiţiei, condus atunci de Stănoiu. INEC a fost condus, până când a ieşit la pensie, de Lucian Ionescu, un expert despre care surse din institut susţin că ar fi un apropiat al lui Stănoiu. Anul trecut, Cătălin Grigoraş, fostul director adjunct al INEC, a acuzat presiuni politice asupra instituţiei, susţinând că în cazul "Stănoiu" experţii au refuzat să vadă că cele trei înscrisuri propuse pentru expertizare erau scrise cu acelaşi pix, deşi erau datate în decenii diferite.