Ipocrita sinucidere zilnică. Arhetip cu Octavian Hoandră

Sursa: EVZ

Resemnarea, ne spune Balzac, e o sinucidere zilnică.  „A treia resemnare”,  cunoscuta povestire a lui Gabriel Garcia Marquez surprinde gândurile și senzațiile unui mort aparent, a unui bărbat care, deși așezat în sicriu încă din copilărie, prezentând aproape toate simptomele morții, a continuat să crească, fiind în tot acest timp îngrijit de mama sa.

Ajuns la vârsta maturității, el constată că nu mai crește și se teme ca nu cumva cei vii să creadă că a murit într-adevăr și să îl îngroape de viu, urmând să fie apoi conștient de propria-i descompunere. E ceva în această povestire a lui Marquez, care îi face pe mulți să-l poată asemăna pe acest mort cu însăși România și cu destinul ei.

Cate resemnări poate îndura, oare, un popor? Asta e întebarea de pe buzele a tot mai mulți oameni. Poate trai o țară, căzând dintr-o resemnare în alta, mereu îngenuncheat, umilit, cu ideea ca nu se mai poate face nimic, cu capul plecat, ca o plantă din acelea descrise cu atîta curaj de Ana Blandiana (… suntem un popor vegetal/ altfel de ce ne-am îndrepta spre desfrunzire?), în timpul lui Ceaușescu? Și, cum să le spunem tăcerilor noastre, când lucruri incredibile se întâmplă pe scena unei Europe la care am tînjit și încă tânjim, chiar dacă noi am fost, dintotdeauna, europeni?

Prima resemnare: Îcepând de anul trecut, în baza unui referendum făcut la inițiativa lui Viktor Orban, în Ungaria a fost modificată Constituția. Familia a fost definită ca o uniune între un bărbat și o femeie. Prin urmare, persoanele de același sex nu se pot căsători în Ungaria. Pot trăi împreună, dar nu-și pot întemeia o familie sub aspect juridic. România nu a fost capabilă să mobilieze la vot suficiente persoane, pentru a asigura modificarea în același sens a Constituției. A fost prima victorie de răsunet a neomarxismului împotriva poporului român.

A doua resemnare: Parlamentul federal al Germaniei, Bundestag-ul, a adoptat, în unanimitate, o hotărâre în favoarea iniţiativei cetăţeneşti europene ”Minorty SafePack”, care are drept scop crearea unei legislaţii europene a minorităţilor, care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic şi a drepturilor colective. Inițiativa a plecat din Transilvania de la UDMR și organizațiile secuiești. Sprijinul Bundestag-ului faţă de MSPI vine într-o perioadă în care Germania se află la preşedinţia Uniunii Europene, iar preşedinta Comisiei Europene este germana Ursula von der Leyen.

A treia resemnare: Comisia Europeană a transmis o recomandare privind slujbele de Crăciun. Mai exact, executivul comunitar le recomandă tuturor țărilor europene înlocuirea liturghiilor de Crăciun față în față cu „inițiative online sau televizate”. „Nu adunărilor pentru liturghii de Crăciun!”, este ”invitația” cuprinsă în proiectul Comisiei Europene, legat de măsurile anti-Covid pentru sărbători. Comisia Europeană cere, într-o europă care, are ca stîlpi de ființare Sfânta Scriptură, Filosofia greacă și Dreptul Roman, „luarea în considerare a evitării ceremoniilor religioase cu adunări mari și înlocuirea acestora cu inițiative online, la televizor sau la radio”.

Ori, Comisia Europeană, deși plutește pe un val de neomarxism, globalizare și progresism, har Domnului, nu poate decide și nu poate impune nimic în sfera esențială a religiosului. Poate, doar să emită recomandări(!!!) legate de încurajarea și intensificarea protejării de noul coronavirus în viața socială din perioada sărbatorilor. Aceste recomandări(!!!) în sine, nu pot conduce discreționar la anularea sau transferarea în online a slujbelor de Crăciun și nimeni onest sau ancorat în realitatea socială profundă nu poate dori sau impune acest lucru.

Putem să ne ostoim, cumva, ”resemnările europene”, cu singura realizare, remarcată cu tristețe de presa maghiară, după inaugurarea BRUA la Caraș:  ”S-a împlinit vechiul vis al românilor. România dispune de toate posibilităţile să devină principalul factor al pieţei regionale de gaz metan” - scrie Napi Gazdasag. Când se va termina şi construcţia conductei dintre Tuzla şi Podişor de lângă Bucureşti, tot pe această conductă se va putea valorifica şi gazul metan din Marea Neagră. România va dispune, astfel, de toate posibilităţile să devină principalul factor al pieţei regionale de gaz metan. Sâmbătă, la festivitatea de inaugurare de la Jipa, în judetul Caras-Severin, m-am bucurat să-i văd alături de directorul Transgaz, Ion Sterian, pe preşedintele Klaus Johannis şi  pe premierul Ludovic Orban.

Eu știu că adevărații conducători ai unei țări nu au drept să-și i asume ceeace poprul nu vrea.  Mai vrem o Europă așa cum am moștenit-o? Daca nu, atunci acestor oameni politici nu le rămâne decît sa se reprezinte pe ei. Calitatea de om politic impune, în primul rînd, cred eu, sa ducă mai departe moștenirea înaintașilor. Dacă nu sunt în stare să facă asta, atunci ar fi mai bine să se resemneze și să plece capul, în fața cui doresc, pe persoană fizică. Căci, vorba lui Quevedo:”… nu e mult de la resemnare la ipocrizie!”.